Concurs pentru funcțiile de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar

Ce include pregătirea

Tot ce îți trebuie ca să treci proba scrisă la concursul de Concurs directori de școli, într-un singur loc: grile cu explicații, simulare de examen online și un pachet complet care le reunește.

• Pachet PDF — 150 de grile cu explicații. Vezi detaliile pachetului PDF.
• Simulare de examen online — 20 de întrebări, cronometrată. Vezi detaliile simulării.
• Pachet complet — PDF + simulare, la preț redus. Vezi pachetul complet.
• 65 de grile gratuite — încearcă înainte să cumperi. Vezi grilele gratuite.
• 50 de subiecte deschise cu barem — practică liberă, autocorectare. Vezi subiectele deschise.

Baza de pregătire în cifre

Numerele de mai jos vin direct din baza noastră de date și reflectă exact ce primești — nu sunt estimări de marketing.

• 150grile cu explicații în pachetul PDF
• 215întrebări în baza pentru simulare
• 20întrebări extrase la fiecare simulare
• 60 mindurata unei simulări cronometrate
• 65grile gratuite, fără plată
• 50subiecte deschise cu barem oficial

Pachetul PDF — 150 de grile cu explicații

Un document PDF cu 150 de grile aliniate la programa oficială, fiecare cu răspunsul corect și o explicație detaliată cu referințe legale. Se descarcă imediat după plată și este personalizat cu numele tău.

• 150 de grile cu explicații pe toată programa
• Explicații detaliate și referințe legale pentru fiecare întrebare
• Descărcare imediată, personalizat cu numele tău

Simularea de examen online

Dintr-o bază de 215 de întrebări, fiecare simulare extrage 20 de întrebări și le cronometrează timp de 60 de minute, pe temele programei oficiale. Acesta e formatul fix al platformei, care poate diferi ca durată și număr de subiecte de proba scrisă reală — vezi programa de concurs pentru detaliile probei oficiale. La final primești punctajul și corectarea.

• Simulări generate dintr-o bază de 215 întrebări
• Număr nelimitat de simulări pe toată perioada de acces
• Mod examen (cronometrat) sau liber, cu corectare automată

Pachetul complet — PDF + Simulare online

Cea mai completă formulă: pachetul PDF cu 150 de grile și simularea de examen online, la un preț mai mic decât cumpărate separat.

• Tot din pachetul PDF (150 de grile cu explicații)
• Tot din simularea online (cronometrată, cu corectare)
• Economisești față de cumpărarea separată

Coach Concurs — pregătire zilnică ghidată

Nu doar teste izolate: un antrenament zilnic care se adaptează la punctele tale slabe, cu repetiție programată pentru întrebările greșite și un asistent AI care îți explică orice întrebare, oricând. Gândit pentru cine mai are câteva săptămâni sau luni de pregătire, nu pentru un sprint de ultim moment.

• Quiz zilnic adaptiv, generat din temele tale cele mai slabe
• Repetiție programată a întrebărilor greșite, până le stăpânești
• Simulări nelimitate pe toată durata abonamentului
• Asistent AI — „explică-mi asta" la orice întrebare
• Progres, clasament estimat față de alți candidați și insigne de realizare
• Plan de pregătire calendat până la data examenului, cu export .ics

Se instalează gratuit pe telefon, ca o aplicație reală — fără App Store, fără spațiu ocupat inutil.

• Navigare cu bară de tab-uri jos: Azi, Recapitulare, Progres, Insigne, Asistent
• Zilele la rând și zilele până la examen, vizibile din prima secundă
• Quiz-ul zilei te așteaptă direct pe ecran, fără să cauți prin meniuri

Disponibilă abonaților, din contul tău, după ce te abonezi mai sus. Cum arată pas cu pas →

Încearcă gratuit

Rezolvă 65 de grile gratuite din baza noastră, cu răspunsuri și explicații — fără cont și fără plată.

Subiecte deschise — barem oficial

50 de subiecte deschise (nu grilă), fiecare cu un răspuns-model în stil barem oficial (sursa fiecărui subiect e indicată la "Arată baremul oficial" — unele sunt originale, altele extrase din concursuri oficiale anterioare). Gândește-ți sau scrie-ți răspunsul, apoi apasă pe fiecare subiect ca să vezi baremul — fără cont, fără corectare automată, doar autoevaluare.

1. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Enumerați și descrieți trei dintre principiile care guvernează învățământul preuniversitar potrivit art. 3 din Legea nr. 198/2023, explicând pe scurt ce presupune fiecare în practica unei unități de învățământ.

   Arată baremul oficial

   Art. 3 din Legea nr. 198/2023 enumeră un set larg de principii ale învățământului preuniversitar. De exemplu: principiul nediscriminării (lit. a) — accesul și participarea la educație de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării școlare; principiul descentralizării decizionale (lit. e) — presupune redistribuirea autorității decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor, ceea ce în practică se traduce prin atribuții sporite ale consiliului de administrație și ale autorităților locale; principiul centrării educației pe beneficiarii primari (lit. m) — vizează orientarea întregului sistem educațional către nevoile educaționale, socioemoționale și de sănătate fizică și mintală ale elevilor, printr-o abordare flexibilă și personalizată a curriculumului, prin promovarea gândirii critice și a învățării active; sau principiul transparenței (lit. j) — implică asigurarea vizibilității deciziilor, proceselor și rezultatelor din educație prin comunicare deschisă și periodică către beneficiari și societate. Un răspuns bun trebuie să numească explicit trei principii distincte din listă și să explice, cu cuvinte proprii, aplicarea lor concretă la nivelul unei școli, nu doar să reproducă definiția legală.

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 3)

2. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Care sunt situațiile pe care Legea nr. 198/2023 le exclude explicit din noțiunea de segregare școlară, conform art. 11 alin. (4)?

   Arată baremul oficial

   Potrivit art. 11 alin. (4), nu constituie segregare școlară următoarele trei situații: a) înființarea și funcționarea, în condițiile legii, a unităților de învățământ special; b) constituirea de grupe/clase/unități de învățământ preuniversitar formate, în aceeași locație sau în locații diferite, preponderent sau doar din antepreșcolari, preșcolari sau elevi aparținând unei minorități naționale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorități sau în sistem bilingv; c) constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. (8). Un răspuns complet menționează toate cele trei excepții și subliniază contextul: art. 11 alin. (1) interzice discriminările conform O.G. nr. 137/2000 (cu excepția măsurilor afirmative), iar alin. (3) prevede că încălcarea acestei interdicții de către personalul din învățământ constituie abatere disciplinară, sancționabilă conform art. 210 și 213.

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 11 alin. (4))

3. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Care sunt condițiile pentru ca o unitate de învățământ de stat să funcționeze cu personalitate juridică, potrivit art. 16 din Legea nr. 198/2023, și ce excepții de la aceste praguri prevede legea?

   Arată baremul oficial

   Conform art. 16 alin. (1), unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează și funcționează cu minimum: 500 de elevi (lit. a); 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari (lit. b); 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari (lit. c); 200 de antepreșcolari (lit. d); 300 de elevi, pentru unitățile de învățământ postliceal (lit. e); respectiv 50 de elevi/elevi și preșcolari, pentru unitățile de învățământ special (lit. f). Legea prevede însă mai multe excepții de la aceste praguri (alin. (2)-(9)): în unitățile administrativ-teritoriale unde numărul total de beneficiari primari nu atinge pragurile de mai sus, se organizează o singură unitate cu personalitate juridică; liceele vocaționale cu profil pedagogic, artistic sau sportiv pot funcționa cu efective mai mici; la fel unitățile cu profil teologic (la cererea cultelor) și unitățile de învățământ special (la cererea părinților); liceele tehnologice cu profil agricol/silvic sau cu peste 75% elevi în sistem dual; unitățile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională; și unitatea unică pe rază administrativ-teritorială pentru fiecare limbă de predare a unei minorități naționale.

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 16)

4. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Explicați cele două etape ale procesului de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar, conform art. 19 alin. (2) din Legea nr. 198/2023.

   Arată baremul oficial

   Potrivit art. 19 alin. (2), procesul de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar cuprinde două etape succesive: prima etapă (lit. a) presupune ca orice persoană juridică de drept public sau privat interesată în furnizarea de educație să se supună unui proces de evaluare și să parcurgă procedura de autorizare de funcționare provizorie; a doua etapă (lit. b) presupune ca unitatea deja autorizată să funcționeze provizoriu și care îndeplinește condițiile legale să parcurgă procedura de acreditare. Autorizarea provizorie este actul prin care se înființează și se acordă personalitate juridică unității (art. 19 alin. (5)) — de drept privat și utilitate publică pentru unitățile particulare și confesionale, respectiv de drept public pentru cele de stat. Ordinele ministrului educației emise la finalizarea fiecăreia dintre cele două etape se comunică, în termen de 5 zile, autorităților publice locale, pentru actualizarea rețelei școlare (art. 19 alin. (3)).

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 19)

5. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Ce obligații are conducerea unei unități de învățământ preuniversitar atunci când ia cunoștință de o suspiciune de violență asupra unui elev sau a personalului școlii, conform art. 65 din Legea nr. 198/2023?

   Arată baremul oficial

   Conform art. 65, personalul școlii, preșcolarul, elevul sau părintele/reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situație de violență este obligat să acționeze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violență, aprobată prin ordin al ministrului educației (alin. (6)). Conducerea unității de învățământ are, în mod specific, obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119 și să colaboreze cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului (alin. (7)); dacă există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, are obligația să sesizeze poliția și să colaboreze cu organele de anchetă (alin. (8)). În plus, unitatea de învățământ este obligată să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime și măsuri de sprijin/sancțiuni pentru autor/autori, proporționale cu gravitatea cazului (alin. (9)). Personalul care a fost victimă beneficiază de consiliere, concediu medical la cerere, servicii decontate de intervenție psihologică și reîncadrare la altă clasă (alin. (10)); elevii victime beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică/psihoterapeutică, în baza recomandării consilierului școlar (alin. (11)).

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 65)

6. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Ce condiții și garanții trebuie respectate pentru instalarea și utilizarea unui sistem de supraveghere audio-video într-o unitate de învățământ preuniversitar, conform art. 66 din Legea nr. 198/2023?

   Arată baremul oficial

   Instalarea unui sistem de supraveghere audio-video se poate decide, în condiții normale, cu acordul majorității simple a părinților/reprezentanților legali ai elevilor minori, a elevilor majori și a salariaților (alin. (1)); în situații excepționale de risc crescut de violență, decizia se poate lua doar cu informarea prealabilă a acestor persoane (alin. (2)). Hotărârea de instalare/prelungire se ia de consiliul de administrație, prin decizie avizată de director, pentru maximum 1 an calendaristic, prelungibil, după consultarea prealabilă a personalului didactic, auxiliar și administrativ (alin. (3)). Camerele pot fi montate în săli de clasă, exteriorul clădirilor, holuri, săli de festivități, holurile căminelor/internatelor și sălile de sport, dar nu în vestiare și grupuri sanitare (alin. (4)). Unitatea trebuie să respecte GDPR (Regulamentul (UE) 2016/679 și Legea nr. 190/2018): stocare max. 30 de zile (cu excepții pentru cercetări în curs), interzicerea folosirii înregistrărilor pentru evaluarea profesională a cadrelor didactice sau soluționarea contestațiilor la note, desemnarea unei persoane responsabile de monitorizare și a unui responsabil cu protecția datelor (de regulă directorul adjunct), și accesul la înregistrări doar în baza unei cereri scrise motivate, aprobate de director, de către categorii limitate de persoane (alin. (6), (9)).

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 66)

7. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Ce presupune curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și cine îl stabilește la nivelul unității de învățământ, conform art. 86 din Legea nr. 198/2023?

   Arată baremul oficial

   Conform art. 86 alin. (3), CDEOȘ se constituie din discipline/domenii de studiu propuse tuturor elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal (filiera teoretică și vocațională), fiind elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ; elevul are posibilitatea de a alege disciplinele din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere. Implementarea CDEOȘ este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi organizată modular (alin. (4)). Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal (teoretic și vocațional), consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește CDEOȘ, în urma consultării elevilor, a părinților/reprezentantului legal și pe baza resurselor disponibile (alin. (5)) — la propunerea consiliului profesoral, conform art. 88 alin. (11) și art. 128 alin. (9) lit. c). Pentru liceul tehnologic, CDEOȘ este elaborat de unitate în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile locale, pentru adaptarea la nevoile pieței muncii, și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică (alin. (6)).

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 86)

8. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Explicați regimul disciplinei Religie în planurile-cadru, conform art. 87 din Legea nr. 198/2023: statutul disciplinei, modul de înscriere/retragere a elevului și condițiile pentru personalul care o predă.

   Arată baremul oficial

   Potrivit art. 87 alin. (1), Religia este inclusă în planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial și liceal ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun; elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor în unitate, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie conform confesiunii proprii. Înscrierea pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal pentru elevul minor; schimbarea opțiunii se face tot prin cerere scrisă (alin. (2)). Dacă elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie, dar unitatea trebuie să îi asigure prezența în școală pe durata derulării cursurilor. Disciplina poate fi predată numai de personal didactic calificat și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, iar Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu cultele respective (alin. (3)).

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 87)

9. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

   Care este rolul standardelor naționale de evaluare și cine le elaborează, conform art. 95 și art. 97 din Legea nr. 198/2023?

   Arată baremul oficial

   Conform art. 95 alin. (1), scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea de către elev a propriilor rezultate ale învățării; toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, stabilite pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire (alin. (2)). Pentru disciplinele din trunchiul comun, indiferent de filieră, aceste standarde sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE); pentru disciplinele/modulele tehnologice care nu sunt în trunchiul comun, standardele sunt elaborate de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual (CNITTD). Conform art. 97, evaluarea pe baza acestor standarde stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de profesorul de la clasă, iar CNCE organizează și actualizează permanent Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă; metodologiile de evaluare sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, iar Ministerul Educației, prin CNCE, asigură standardizarea întregului proces de evaluare și a examenelor naționale. Nerespectarea standardelor naționale de evaluare de către un cadru didactic constituie abatere disciplinară, sancționabilă conform art. 210 alin. (1) (art. 96 alin. (3)).

   Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 95, 96, 97)

10. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

    Enumerați sancțiunile disciplinare aplicabile elevilor și descrieți cel puțin trei garanții procedurale obligatorii prevăzute de art. 107 din Legea nr. 198/2023.

    Arată baremul oficial

    Conform art. 107 alin. (5), sancțiunile aplicabile elevilor, în funcție de gravitatea faptei, sunt: observație individuală; mustrare scrisă; retragerea temporară sau pe tot anul școlar a burselor; mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate; suspendarea pe o durată limitată; preavizul de exmatriculare; exmatricularea cu drept de reînscriere în anul următor, în aceeași unitate sau în altă unitate; și exmatricularea fără drept de reînscriere, doar pentru elevii din învățământul postliceal. Printre garanțiile procedurale obligatorii: elevii au dreptul la apărare și nu pot fi supuși unor sancțiuni colective (alin. (3)); faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unității, în activități extrașcolare sau online (alin. (4)); toate sancțiunile se comunică individual, în scris, elevului și părinților/tutorilor (alin. (6)); mustrarea în fața colectivului clasei sau al școlii este interzisă în orice context (alin. (7)); sancțiunile de la lit. d)-h) nu se aplică în învățământul primar (alin. (9)); suspendarea este limitată la maximum 5 zile lucrătoare o dată și 15 zile lucrătoare pe an (alin. (11)); iar procedura (Statutul elevului) prevede obligatoriu informarea elevilor/părinților, intervievarea elevului în prezența părinților și posibilitatea de contestare a sancțiunii (alin. (15)).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 107)

11. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

    Care este componența consiliului de administrație al unei unități de învățământ de stat, conform art. 128 din Legea nr. 198/2023, în funcție de numărul de beneficiari primari ai unității?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 128 alin. (2), consiliul de administrație are 7, 9 sau 11 membri, în funcție de efectivul unității. Pentru unități cu efective mai mici de 300 de beneficiari primari, consiliul are 7 membri: directorul, 2 cadre didactice, 2 reprezentanți ai părinților, primarul (sau reprezentantul său) și un reprezentant al consiliului local; cvorumul de ședință este de minimum 4 membri. Pentru unități cu efective între 301 și 400, consiliul are 9 membri: directorul, 3 cadre didactice (dintre care unul poate fi din personalul didactic auxiliar), primarul/reprezentantul său, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților; cvorum minimum 5 membri. Pentru unități cu peste 400 de beneficiari primari, consiliul are 11 membri: directorul, 4 cadre didactice, primarul/reprezentantul său, 2 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților; cvorum minimum 6 membri. Președintele consiliului de administrație este, de regulă, directorul unității (alin. (4)), cu excepția unităților de învățământ tehnologic/postliceal unde componența se poate mări cu reprezentanți ai operatorilor economici, caz în care președintele poate fi ales dintre aceștia (alin. (2) lit. f)). Legea prevede și variante speciale pentru unitățile de învățământ special, liceal/postliceal (loc pentru reprezentantul elevilor), pentru minorități naționale și pentru învățământul vocațional teologic.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 128)

12. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

    Care este diferența dintre atribuțiile consiliului de administrație și cele ale consiliului profesoral la nivelul unei unități de învățământ, conform art. 128 alin. (9) și art. 129 alin. (2) din Legea nr. 198/2023?

    Arată baremul oficial

    Consiliul de administrație este organul deliberativ de conducere al unității (art. 128 alin. (2)) și are atribuții decizionale directe: adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară; aprobă planul de dezvoltare instituțională la propunerea directorului; aprobă, la propunerea consiliului profesoral, curriculumul la decizia elevului; aprobă planul de încadrare cu personal didactic și schema de personal administrativ; stabilește sancțiunile disciplinare aplicabile personalului; aprobă comisiile de concurs și validează rezultatele acestora; și își asumă, alături de director, răspunderea publică pentru performanțele unității (art. 128 alin. (9)). În schimb, consiliul profesoral — format din totalitatea cadrelor didactice ale unității și prezidat de director (art. 129 alin. (1)) — are un rol predominant consultativ/propunător: gestionează și asigură calitatea actului didactic, monitorizează Codul de etică profesională, propune consiliului de administrație fișele de evaluare a personalului și măsuri de optimizare a procesului didactic, propune CDEOȘ, propune programe de formare continuă, dar aprobă direct doar sancționarea abaterilor disciplinare ale elevilor (art. 129 alin. (2)). Practic, consiliul de administrație decide și angajează răspunderea instituției (inclusiv ca angajator, conform art. 128 alin. (10)), în timp ce consiliul profesoral formulează propuneri profesionale pe care consiliul de administrație le validează.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 128, 129)

13. Legea nr. 198/2023 — Titlul I (dispoziții generale ale sistemului de învățământ)

    Care sunt principiile finanțării învățământului preuniversitar, conform art. 135 din Legea nr. 198/2023?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 135 alin. (1), principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt: resursa financiară urmează antepreșcolarul/preșcolarul/elevul (lit. a); transparența fundamentării și alocării fondurilor (lit. b); echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate (lit. c); corelarea volumului de resurse cu nevoile identificate și obiectivele urmărite (lit. d); predictibilitatea, prin mecanisme financiare coerente și stabile (lit. e); eficiența utilizării resurselor (lit. f); și asigurarea veniturilor necesare prin formula de finanțare, pentru unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică aflate sub efectivul minim (lit. g). Alin. (2) precizează că învățământul obligatoriu de stat este gratuit, cu excepția unor taxe posibile pentru anumite niveluri/forme de studiu în condițiile legii; alin. (3)-(4) permit susținerea învățământului și de către operatori economici sau alte persoane, prin burse, stimulente, premii, taxe, donații și sponsorizări. Aceste principii se completează cu art. 134, care stabilește un prag minim de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat alocat anual educației (la nivel de învățământ preuniversitar și superior).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul I, art. 134, 135)

14. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Explicați diferența dintre transferul pentru soluționarea restrângerii de activitate și pretransferul consimțit între unitățile de învățământ, conform art. 190 din Legea nr. 198/2023, precizând cine inițiază fiecare procedură și până la ce dată se soluționează restrângerea de activitate.

    Arată baremul oficial

    Restrângerea de activitate apare când postul/norma nu se mai încadrează în sistemul de normare a efectivelor sau numărul de ore scade sub jumătate de normă (art. 190 alin. 1). Cadrele didactice titulare aflate în restrângere beneficiază, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, de soluționarea acesteia prin: a) transferul consimțit între unitățile de învățământ, pe aceeași specialitate pentru care s-a dat concursul național, cu păstrarea statutului de titular; sau b) transfer pentru soluționarea restrângerii, prin repartizare pe posturi/catedre vacante, coordonată de DJIP/DMBIP (art. 190 alin. 2). Este deci o procedură declanșată de necesitatea obiectivă de normare, cu termen legal ferm (15 noiembrie). Pretransferul (alin. 3-4) este, în schimb, la cererea cadrului didactic titular, indiferent dacă acesta este sau nu în restrângere, și permite trecerea de la o unitate cu personalitate juridică la alta, sau dintr-o specializare în alta, realizându-se la nivelul unității, al consorțiului școlar/de învățământ dual, în aceeași unitate administrativ-teritorială, în UAT-ul de domiciliu sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Diferența esențială: restrângerea este un mecanism obligatoriu de protecție a titularului cu diminuare de normă, supus unui termen legal fix, iar pretransferul este un drept exercitat la cerere, indiferent de existența unei restrângeri.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 190)

15. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Ce se întâmplă, potrivit art. 191 din Legea nr. 198/2023, dacă nu se poate asigura numirea unui director prin detașare în interesul învățământului? Descrieți procedura conducerii interimare, inclusiv durata ei maximă și cine emite decizia.

    Arată baremul oficial

    Conform art. 191 alin. 2, conducerea unei unități de învățământ poate fi asigurată, pe o perioadă determinată de cel mult un an școlar, prin detașarea în interesul învățământului, cu acordul persoanei, a unui cadru didactic titular care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale. Dacă numirea prin detașare în interesul învățământului nu poate fi realizată, alin. 3 prevede că, conducerea interimară va fi asigurată de un cadru didactic membru al consiliului de administrație din unitatea de învățământ, cu acordul acestuia, căruia i se deleagă atribuțiile specifice funcției de conducere, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice și fără a depăși sfârșitul anului școlar. În această situație, în baza avizului consiliului de administrație al inspectoratului școlar, inspectorul școlar general emite decizia de delegare a atribuțiilor specifice funcției.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 191)

16. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Enumerați, cu titlu ilustrativ, principalele categorii de funcții care compun personalul didactic auxiliar potrivit art. 192 din Legea nr. 198/2023, și precizați ce statut au, conform alin. (2), profesioniștii din alte domenii (sănătate, consiliere/evaluare psihologică, asistență socială) care sprijină procesul educațional.

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 192 alin. 1, personalul didactic auxiliar cuprinde, printre altele: bibliotecar, documentarist, redactor; informatician, analist programator; laborant; tehnician; pedagog școlar; instructor de educație extrașcolară; asistent social; corepetitor; mediator școlar; secretar; administrator financiar (contabil); instructor-animator; administrator de patrimoniu; referenți (numai pentru unitățile din rețeaua Ministerului Apărării Naționale); auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP; infirmiere/îngrijitoare în educația timpurie; și supraveghetor de noapte. Alin. 2 prevede că personalul de sprijin — profesioniști din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului și adolescentului (sănătate, consiliere/evaluare/terapie psihologică și asistență socială), încadrați pentru o abordare integrată a nevoilor antepreșcolarului/preșcolarului/elevului — este de asemenea încadrat în sistemul de învățământ preuniversitar cu statut de personal didactic auxiliar, deși provin din domenii diferite de cele administrativ-școlare tradiționale; procedura și criteriile lor de selecție se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației (alin. 3).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 192)

17. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Care este norma didactică săptămânală standard pentru profesorii din învățământul gimnazial și liceal, conform art. 207 alin. (4) din Legea nr. 198/2023, și cum se reduce aceasta pentru profesorii care au dobândit gradul didactic I (sau titlul de profesor emerit) și desfășoară activitate de mentorat?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 207 alin. 4 lit. d, norma didactică standard pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal — inclusiv cei din unitățile/clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv și din unitățile de educație extrașcolară — care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică, este de 18 ore pe săptămână. Lit. e prevede o reducere la 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat. Potrivit alin. 8, profesorii aflați în această din urmă situație (precum și cei de la lit. g) au obligația să desfășoare cel puțin 4 ore pe săptămână activități de mentorat, remunerate în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână (alin. 5).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 207)

18. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    În ce condiții poate fi degrevat directorul unei unități de învățământ preuniversitar de norma didactică, potrivit art. 208 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, și care este procentul maxim din normă pe care îl mai poate păstra?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 208 alin. 11, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației, elaborate prin consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă în învățământul preuniversitar. Pentru degrevarea parțială, norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă rămasă în sarcina personalului de conducere nu poate depăși 40% din norma prevăzută la art. 207 alin. 4, respectiv 30% în cazul personalului de conducere din inspectoratele școlare; fracțiunile de oră rezultate din aplicarea acestor procente se rotunjesc în minus, până la ora întreagă. Personalul degrevat primește drepturile salariale aferente funcției în care este încadrat, precum și celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege (alin. 12).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 208)

19. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Ce condiție procedurală specială impune art. 209 din Legea nr. 198/2023 pentru sancționarea abaterilor disciplinare de violență fizică/verbală împotriva elevilor sau colegilor, și ce măsură se aplică automat cadrului didactic pe perioada cercetării disciplinare pentru astfel de fapte?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 209 alin. 2 lit. a și b, constituie abateri disciplinare faptele de violență fizică și/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor, precum și orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor. Alin. 3 prevede o condiție procedurală specială: aceste abateri pot fi sancționate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul DGASPC, la solicitarea scrisă a unității de învățământ — sancțiunea nu poate fi aplicată în absența acestui raport. În plus, alin. 5 prevede că, pe perioada desfășurării cercetării disciplinare pentru aceste fapte, cadrul didactic cercetat nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale (o măsură similară se aplică, potrivit alin. 6, și pe perioada cercetării penale, în cazul infracțiunilor incompatibile cu funcția didactică).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 209)

20. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Comparați componența comisiei de cercetare disciplinară constituite pentru personalul didactic de predare (art. 211) cu cea constituită pentru personalul de conducere al unității de învățământ preuniversitar (art. 214), precizând numărul de membri, cine îi desemnează și cine mai poate participa ca observator.

    Arată baremul oficial

    Pentru personalul didactic de predare (art. 211 alin. 2), comisia de cercetare disciplinară are 3-5 membri: unul reprezintă federația sindicală din care face parte persoana cercetată sau este reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea; dacă nu există suficienți salariați cu funcție egală la nivelul unității, comisia se completează cu persoane desemnate de DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unității. Pentru personalul de conducere al unității de învățământ preuniversitar (art. 214 alin. 2 lit. b), comisia este mai numeroasă — 5-7 membri, persoane din cadrul DJIP/DMBIP, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui cercetat; în plus, la aceste comisii participă, cu statut de observator, un reprezentant al elevilor și un reprezentant al părinților — element absent la comisiile pentru personalul de predare. Diferența principală este deci că, pentru directori, comisia este formată din exterior (DJIP/DMBIP), este mai numeroasă și include observatori din partea elevilor și părinților, reflectând miza superioară a funcției de conducere.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 211 și art. 214)

21. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Care sunt termenele legale ale procedurii de cercetare disciplinară potrivit art. 212 din Legea nr. 198/2023: termenul de înștiințare a celui cercetat înainte de audiere, termenul de finalizare a cercetării/comunicare a deciziei de la înregistrarea raportului, și termenul-limită absolut calculat de la data săvârșirii faptei?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 212 alin. 1, audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii; persoana trebuie înștiințată în scris cu minimum 48 de ore înainte de audiere, iar refuzul de a se prezenta sau de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare. Potrivit alin. 2, cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară la registratura generală a unității de învățământ preuniversitar, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei — acesta din urmă fiind termenul-limită absolut. Dacă persoana este nevinovată, i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 212)

22. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    Ce elemente trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară potrivit art. 212 alin. (6) din Legea nr. 198/2023? În câte zile poate fi contestată decizia, și ce interdicție specială prevede art. 215 alin. (2) pentru cadrele didactice sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 212 alin. 6, sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare; d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea; e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care poate fi contestată. Potrivit alin. 4, persoanele sancționate au dreptul de a contesta decizia, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia Națională pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP. Art. 215 alin. 2 prevede, separat, o interdicție specifică: cadrele didactice sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învățământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani școlari.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 212 și art. 215)

23. Legea nr. 198/2023 — Titlul III (statutul și răspunderea personalului didactic, Cap. IX/X/XIII/XIV/XVI)

    În ce situații este permis accesul părinților/tutorilor/reprezentanților legali în incinta unei unități de învățământ, conform art. 223 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, și ce excepție prevede alin. (3) de la principiul potrivit căruia cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul activității didactice?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 223 alin. 1, personalul didactic de predare are dreptul la siguranță în exercitarea actului educațional și nu poate fi perturbat în timpul desfășurării activității didactice. Alin. 2 permite totuși accesul părinților/tutorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor primari în incinta unității, în concordanță cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare și funcționare (ROF), dacă: a) a fost solicitat/programat pentru o discuție cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unității; b) desfășoară activități în comun cu cadrele didactice; c) depune o cerere/alt document la secretariatul unității; d) participă la acțiuni organizate de părinți, aprobate de conducerea unității; e) în alte situații speciale prevăzute de ROF. Alin. 3 prevede o excepție de la principiul non-perturbării: nu se consideră perturbare intervenția autorităților care coordonează sistemul național de învățământ și/sau a autorităților publice, atunci când sănătatea fizică sau psihică a beneficiarilor primari ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, sau intervenția în timpul exercițiilor de alarmare pentru situații de urgență.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, art. 223)

24. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Pe ce bază se realizează recrutarea, încadrarea, formarea și evaluarea persoanelor care realizează managementul unităților de învățământ preuniversitar și care sunt funcțiile didactice de conducere de la nivelul unității de învățământ preuniversitar/unității de educație extrașcolară, potrivit art. 194 din Legea nr. 198/2023?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 194 alin. (1), recrutarea, încadrarea, formarea și evaluarea persoanelor care realizează managementul unităților de învățământ preuniversitar se realizează în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului școlar, aprobate prin ordin al ministrului educației. Conform art. 194 alin. (2) lit. d), funcțiile didactice de conducere de la nivelul unității de învățământ preuniversitar/unității de educație extrașcolară sunt director și director adjunct. Legea distinge aceste funcții de cele de conducere de la nivelul DJIP/DMBIP (director general, director general adjunct), de cele de la nivelul birourilor județene ale ARACIIP și CCD, precum și de funcțiile de îndrumare și control (inspector școlar) — toate reglementate de art. 194 alin. (2).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

25. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Ce obligație de formare profesională au directorul și directorul adjunct în primul an al fiecărui mandat de management și cine îi sprijină pe cei aflați la primul mandat de management educațional, conform art. 194 alin. (4)-(6)?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 194 alin. (4), directorul și directorul adjunct din învățământul preuniversitar au obligația să urmeze un program de formare profesională în domeniul managementului școlar, în primul an al fiecărui mandat de management; acest program reprezintă totodată criteriu de evaluare a activității manageriale. Alin. (5) precizează că programul este furnizat de CNFDCD, inclusiv prin intermediul CCD sau al unor furnizori acreditați, potrivit art. 187 alin. (6). Alin. (6) prevede că directorul și directorul adjunct care exercită primul mandat de management educațional sunt consiliați în activitate de un mentor pentru management educațional.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

26. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Ce este Corpul Managerilor Educaționali și ce scop are, potrivit art. 194 alin. (7)?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 194 alin. (7), se înființează Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educațional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației. Scopul acestuia este dezvoltarea politicilor publice din educație și derularea activității de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră, precum și asigurarea monitorizării, evaluării și respectării principiilor etice și a conduitei deontologice în managementul școlar. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de selecție și funcționarea Corpului se aprobă prin ordin al ministrului educației.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

27. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Ce cerințe lingvistice se aplică directorului în unitățile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale și cum se realizează numirea în aceste cazuri, potrivit art. 195 alin. (1)?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 195 alin. (1), directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ. În unitățile de învățământ cu predare integrală în limbile minorităților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii respective. În unitățile cu secții de predare în limbile minorităților naționale sau cu studiul limbii minorității naționale, cel puțin unul dintre directori (în cazul existenței unui director adjunct) are obligația cunoașterii acelei limbi. În aceste situații, numirea directorului se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

28. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Enumerați cel puțin șase atribuții ale directorului unității de învățământ de stat, potrivit art. 195 alin. (2).

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 195 alin. (2), directorul unității de învățământ de stat: este reprezentantul legal al unității și realizează conducerea executivă a acesteia (lit. a); este ordonatorul de credite al unității (lit. b); își asumă, alături de consiliul de administrație, răspunderea publică pentru performanțele unității pe care o conduce (lit. c); propune spre aprobare consiliului de administrație regulamentul de organizare și funcționare (lit. d) și proiectul de buget/raportul de execuție bugetară (lit. e); răspunde, după caz, de selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului (lit. f); prezintă anual un raport asupra calității educației, adus la cunoștința autorităților publice locale și DJIP/DMBIP și postat pe site-ul unității (lit. h); coordonează colectarea și transmiterea datelor statistice către DJIP/DMBIP (lit. i); și colaborează cu consiliul școlar al elevilor, structurile de părinți și federațiile sindicale pentru dezvoltarea sistemului educațional (lit. k).

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

29. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Prin ce tip de acte își exercită directorul atribuțiile și cine exercită atribuțiile directorului în unitățile de învățământ liceal militar, potrivit art. 195 alin. (5)-(6)?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 195 alin. (5), în îndeplinirea atribuțiilor, directorul emite decizii și note de serviciu. Potrivit alin. (6), în unitățile de învățământ liceal militar, atribuțiile prevăzute la alin. (2) — adică atribuțiile obișnuite ale directorului unei unități de stat — sunt exercitate de către comandant, și nu de un director în sensul clasic al funcției.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

30. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Care sunt etapele procedurii de recrutare și selecție a directorilor și directorilor adjuncți din unitățile de învățământ de stat, potrivit art. 196 alin. (1)-(2)?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 196 alin. (1), procedura de recrutare și selecție cuprinde trei etape: a) evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, realizată de comisia de concurs împreună cu specialiști în psihometrie; b) probă scrisă; c) interviu, în care se evaluează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, precum și calitatea planului managerial și a planului de acțiune. Conform alin. (2), recrutarea se realizează prin concurs național, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului Educației, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

31. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Ce condiții trebuie să îndeplinească personalul didactic de predare titular pentru a participa la concursul de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct, potrivit art. 196 alin. (3)?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 196 alin. (3), poate participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar care: a) are diplomă de licență sau atestat de echivalare; b) are o vechime în învățământ de cel puțin 5 ani; c) nu a fost condamnat pentru fapte incompatibile cu funcția didactică, în conformitate cu art. 168 alin. (7); d) a obținut avizul cultului, în cazul învățământului vocațional teologic.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

32. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Pentru ce perioadă sunt numite persoanele care câștigă concursul de director/director adjunct și ce contracte de management încheie acestea, potrivit art. 196 alin. (4)-(5)?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 196 alin. (4), persoanele care au câștigat concursul sunt numite în funcțiile de director și director adjunct pentru o perioadă de 4 ani, prin decizie a directorului general al DJIP/DMBIP, și încheie cu acesta un contract de management educațional. Potrivit alin. (5), în urma selectării prin concurs, directorul supune avizării consiliului de administrație al unității de învățământ și, ulterior, aprobării primarului, planul de management administrativ-financiar pentru perioada mandatului de 4 ani și încheie cu primarul un contract de management administrativ-financiar.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

33. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Ce condiție prealabilă trebuie îndeplinită pentru încheierea contractului de management educațional, potrivit art. 197?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 197, contractul de management educațional poate fi încheiat numai după prezentarea unei evaluări medicale care atestă faptul că persoana este aptă pentru funcția vizată. Această condiție se aplică suplimentar față de câștigarea concursului și este o etapă obligatorie premergătoare semnării contractului cu directorul general al DJIP/DMBIP.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

34. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Cine numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director/director adjunct, cine face parte din ea și cine validează rezultatele concursului, potrivit art. 198 alin. (1)-(3)?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 198 alin. (1), DJIP/DMBIP numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director și director adjunct al unității de învățământ preuniversitar sau al unității pentru activități extrașcolare; pentru Palatul Național al Copiilor, comisia se constituie la nivelul Ministerului Educației, prin ordin al ministrului. Potrivit alin. (2), comisia se stabilește conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și include și reprezentanți ai mediului economic și de afaceri; participă ca observatori reprezentanți ai federațiilor sindicale, un reprezentant al elevilor desemnat de Consiliul Național al Elevilor și un reprezentant al federațiilor reprezentative ale asociațiilor de părinți. Conform alin. (3), consiliul de administrație al DJIP/DMBIP validează rezultatele concursului, iar directorul general al DJIP/DMBIP emite decizia de numire.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

35. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Care sunt căile prin care directorul, respectiv directorul adjunct al unei unități de învățământ de stat, numit în urma concursului național, poate fi eliberat din funcție, potrivit art. 198 alin. (4)?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 198 alin. (4), directorul/directorul adjunct poate fi eliberat din funcție: a) la propunerea motivată a directorului general al DJIP/DMBIP, cu avizul consiliului de administrație al DJIP/DMBIP; b) la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administrație al unității de învățământ; c) la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri — situație în care este obligatorie realizarea unui audit de către DJIP/DMBIP, ale cărui rezultate se analizează în consiliul de administrație al DJIP/DMBIP, iar directorul general emite decizia de eliberare din funcție în funcție de hotărârea acestuia; d) pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de lege.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

36. Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI (personalul de conducere, îndrumare și control)

    Cum se asigură conducerea interimară a unei unități de învățământ preuniversitar în cazul vacantării funcției de director sau director adjunct, potrivit art. 198 alin. (6)?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 198 alin. (6), în cazul vacantării funcției de director sau director adjunct, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia directorului general al DJIP/DMBIP, cu avizul consiliului de administrație al DJIP/DMBIP și cu acordul scris al persoanei solicitate.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271896 (Legea nr. 198/2023 — Titlul III, Cap. XI)

37. Managementul curriculumului la nivelul școlii (Ordinul MEC nr. 4137/2026)

    Explicați ce presupune, în esență, managementul curriculumului la nivelul școlii, conform Cadrului de referință al curriculumului național (CRCNR), referindu-vă la resursele vizate, la finalitatea urmărită și la condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca acest proces să fie eficient.

    Arată baremul oficial

    Managementul curriculumului la nivelul școlii vizează, în esență, un proces de gestionare a resurselor existente (umane, materiale, financiare, de timp) și de accesare a unor resurse suplimentare, pentru realizarea finalităților procesului educativ, prin aplicarea contextualizată, adaptată la realitatea școlii și la specificul local, a documentelor curriculare reglatoare. El implică organizarea implementării curriculumului și monitorizarea acestui proces la nivelul școlii, al clasei și al activității cu elevii, prin structuri instituționale cu atribuții specifice (directori, comisii etc.). O provocare centrală este utilizarea resurselor școlii plecând de la identificarea nevoilor reale de învățare ale elevilor și de la cunoașterea specificului comunității din care face parte școala, astfel încât: elevii să își valorifice și să particularizeze propriul traseu de învățare, implicându-se activ, conștienți de utilitatea pe termen lung a achizițiilor dobândite; profesorii să acționeze ca agenți care induc, promovează și evaluează calitatea învățării; părinții să aibă încredere în rolul școlii și să o susțină pentru atingerea finalităților CN; iar comunitatea să sprijine școala în obținerea rezultatelor așteptate. Asigurarea unui management eficient al curriculumului presupune, de asemenea, înțelegerea caracterului complex al acestuia, care este deopotrivă un ansamblu de documente curriculare implementate continuu și un program educațional proiectat, implementat în contexte diverse și evaluat, cu participarea actorilor educaționali, decizii de politică educațională și influența factorilor externi școlii.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/311403 (Ordinul MEC nr. 4137/2026 — Cadrul de referință al curriculumului național, cap. 10)

38. Managementul curriculumului la nivelul școlii (Ordinul MEC nr. 4137/2026)

    Descrieți rolul profesorului ca actor principal ("(f)actor principal") în managementul curriculumului la nivelul școlii, conform CRCNR: ce tipuri de intervenții didactice realizează și după ce criteriu trebuie calibrate acestea?

    Arată baremul oficial

    Din perspectiva unui curriculum centrat pe competențe, profesorul este actorul principal al managementului curriculumului la nivelul clasei, în activitatea sa regăsindu-se intervenții care susțin nevoile și interesele elevilor: predarea la clasă, selecția și adaptarea resurselor, designul unor activități integrate, activități remediale și/sau activități destinate elevilor cu cerințe educaționale speciale, respectiv celor capabili de performanță superioară, activități nonformale, precum și consiliere și îndrumare individuală pentru învățare. Toate aceste intervenții trebuie calibrate din perspectiva finalităților asumate prin Curriculumul Național, în termeni de competențe ce vor fi formate la finalul unei clase sau al unui nivel de învățământ. O atenție specială este solicitată de abordarea integrată a curriculumului, care presupune proiectare didactică și predare în colaborare/echipă, cu implicații asupra redefinirii normelor didactice. Totodată, profesorul are libertatea și responsabilitatea de a aplica Curriculumul Național la clasă astfel încât să optimizeze învățarea pentru fiecare elev și să asigure progresul individual: în planificarea calendaristică și în proiectarea unităților de învățare/lecției, el este autonom să se orienteze în funcție de ritmurile de învățare ale elevilor, de nivelurile lor de performanță și de potențialul lor de învățare.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/311403 (Ordinul MEC nr. 4137/2026 — Cadrul de referință al curriculumului național, cap. 10)

39. Managementul curriculumului la nivelul școlii (Ordinul MEC nr. 4137/2026)

    Care sunt cele trei documente școlare rezultate din procesul de planificare și proiectare didactică la nivel microeducațional, conform CRCNR, și ce urmărește, în principal, fiecare dintre ele?

    Arată baremul oficial

    Ca urmare a reflecției profesorului asupra demersului de planificare și proiectare didactică, rezultă trei documente școlare: planificarea calendaristică, proiectul unității de învățare și proiectul lecției. Planificarea calendaristică este rezultatul elaborării răspunsurilor la întrebări precum: care sunt unitățile de învățare prin care se ajunge la competențele specifice din programa școlară, în ce succesiune vor fi abordate, care sunt relațiile dintre ele (intra- și interdisciplinar), care sunt competențele specifice și conținuturile asociate fiecărei unități, care este bugetul de timp alocat și cum se înregistrează adaptările pe parcursul anului școlar. Proiectul unității de învățare răspunde unor întrebări precum: ce competențe specifice urmărește, care sunt conținuturile detaliate ale învățării, cum sunt structurate acestea în lecții și în ce succesiune, ce standarde de învățare și de evaluare asociază, ce valorifică din unitățile anterioare, care sunt activitățile de învățare și resursele de suport, respectiv cum se va realiza evaluarea rezultatelor. Proiectul lecției răspunde unor întrebări precum: care sunt standardele de învățare vizate, dacă sunt necesare obiective de învățare formulate explicit sau se folosesc descriptorii nivelurilor de performanță, ce prerechizite au elevii, care sunt conținuturile și activitățile de învățare cele mai relevante și cum vor fi adaptate la nevoile elevilor, cum se evaluează nivelul de performanță și ce ameliorări sunt necesare în urma evaluării.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/311403 (Ordinul MEC nr. 4137/2026 — Cadrul de referință al curriculumului național, cap. 10)

40. Managementul curriculumului la nivelul școlii (Ordinul MEC nr. 4137/2026)

    Enumerați principalele responsabilități ale conducerii școlii, ca "echipă de orientare strategică și de soluționare operațională", în aplicarea Curriculumului Național centrat pe competențe, conform CRCNR.

    Arată baremul oficial

    Conform CRCNR, aplicarea Curriculumului Național centrat pe competențe presupune, la nivelul conducerii școlii, în principal: elaborarea ofertei educaționale a școlii; includerea problematicii curriculumului în documentele manageriale (priorități privind implementarea curriculumului, relația dintre documentele curriculare, practicile didactice și rezultatele școlare, relația dintre nevoile de învățare ale elevilor și adaptarea/contextualizarea curriculară, calitatea activității de predare-învățare-evaluare); realizarea schemelor orare pe baza planurilor-cadru în vigoare, care particularizează planul-cadru pentru o anumită clasă, incluzând orele pentru disciplinele din trunchiul comun și cele pentru CS flexibil și CDEOȘ, rezultate din opțiunile elevilor; abilitarea profesorilor pentru aplicarea la clasă a noilor programe școlare, pornind de la rolul acestora ca practicieni în producerea schimbării; elaborarea cadrului de interacțiune, colaborare și consultare între profesori pentru proiectarea și aplicarea curriculumului; dezvoltarea unor strategii de monitorizare a implementării curriculumului la nivelul clasei și al școlii, cu rol de sprijin și motivare; asigurarea resurselor necesare implementării CN (spații, resurse materiale, climatul organizației); încurajarea implementării inovațiilor curriculare și a pilotării de soluții educaționale inovative; diversificarea ofertei educaționale a școlii prin CDEOȘ și/sau CS flexibil, inclusiv prin colaborare între școli sau cu comunitatea, managementul curriculumului nereducându-se la managementul acestor componente; și asigurarea cadrului optim de funcționare a comisiilor cu atribuții în domeniul curriculumului și al formării profesorilor.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/311403 (Ordinul MEC nr. 4137/2026 — Cadrul de referință al curriculumului național, cap. 10)

41. Managementul curriculumului la nivelul școlii (Ordinul MEC nr. 4137/2026)

    Explicați rolul comisiilor cu atribuții în domeniul curriculumului și al formării profesorilor din școală, ca structuri specializate în managementul curriculumului la nivelul școlii, conform CRCNR.

    Arată baremul oficial

    Ca structuri specializate, comisiile cu atribuții în domeniul curriculumului și al formării profesorilor contribuie la managementul curriculumului la nivelul școlii prin mai multe tipuri de acțiuni. Ele identifică nevoile de formare ale profesorilor în domeniul curriculumului, prin analize de nevoi periodice și sistematice, și identifică programele de formare acreditate adecvate nevoilor identificate, pe care le recomandă profesorilor. De asemenea, valorifică rezultatele activităților de formare în domeniul curriculumului, atât la nivelul școlii, cât și al claselor, și asigură consilierea curriculară a profesorilor în aplicarea și evaluarea curriculumului în școală, abordând aspecte critice, bune practici și soluții de inovare. Nu în ultimul rând, aceste comisii facilitează o cultură a reflecției asupra întregului proces de aplicare a curriculumului în școală și asupra evaluării impactului acestuia asupra învățării. Funcționarea optimă a acestor comisii este, la rândul ei, una dintre responsabilitățile explicite ale conducerii școlii.

    Sursă: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/311403 (Ordinul MEC nr. 4137/2026 — Cadrul de referință al curriculumului național, cap. 10)

42. Profilul profesional al managerului școlar (Ordinul MEC nr. 3934/2026)

    Descrieți arhitectura pe patru niveluri complementare a Profilului profesional al managerului școlar, aprobat prin Ordinul MEC nr. 3.934/2026, precizând conținutul fiecărui nivel.

    Arată baremul oficial

    Din punctul de vedere al arhitecturii, Profilul profesional al managerului școlar este organizat pe patru niveluri complementare. Nivelul axiologic cuprinde valorile fundamentale — reperele etice și principiile care orientează exercitarea rolului managerului școlar, respectiv: interesul superior al elevului; echitate, incluziune și justiție socială; leadership pedagogic și cultură a învățării; etică și integritate profesională; inițiativă și antreprenoriat; parteneriat cu familia și comunitatea. Nivelul transversal cuprinde competențele transversale — precondiții cognitive, relaționale și profesionale necesare exercitării funcției de director, precum gândirea critică, analitică și sistemică, raționamentul strategic și capacitatea decizională, competențele de analiză cantitativă și utilizare a datelor, competențele digitale funcționale și strategice, competențele lingvistice și de comunicare profesională, inteligența emoțională/autoreglarea și capacitatea de adaptare și învățare continuă (leadership adaptativ). Nivelul profesional cuprinde competențele generale și specifice, profilul fiind structurat pe cinci domenii de competență/competențe generale, fiecare cu competențe specifice asociate. Nivelul funcțional cuprinde descriptorii comportamentali — comportamente observabile și măsurabile, asociate fiecărei competențe specifice, prin care se asigură cadrul necesar pentru evaluarea obiectivă și standardizată a performanței, facilitând corelarea între competențele definite și modul efectiv de aplicare a acestora în activitatea curentă.

    Sursă: https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2026/06/Profil-director-Monitorul-Oficial-Partea-I-nr.-469.pdf (Ordinul MEC nr. 3934/2026 — Profilul profesional al managerului școlar)

43. Profilul profesional al managerului școlar (Ordinul MEC nr. 3934/2026)

    Enumerați și descrieți pe scurt cele cinci domenii de competență generală ale Profilului profesional al managerului școlar, conform Ordinului MEC nr. 3.934/2026.

    Arată baremul oficial

    Profilul profesional al managerului școlar este structurat pe cinci domenii de competență/competențe generale. 1. Leadership educațional, guvernanță instituțională și orientare strategică — capacitatea de a formula, comunica și implementa o viziune strategică centrată pe învățare și progresul elevilor, cu subcompetențele: managementul schimbării, adaptare și gestionarea presiunilor; dezvoltare și transformare organizațională; leadership incluziv, stare de bine a elevilor și a personalului, securitate și siguranță școlară; aderarea la principii și valori. 2. Management operațional, administrativ-financiar și conformitate — administrarea responsabilă a resurselor instituției, cu conformitate legală și transparență, cuprinzând conformitatea juridică și etică profesională, reziliența și managementul riscului, identitatea digitală/inovarea/eficiența managerială și prezentarea/comunicarea informațiilor. 3. Managementul calității și evaluare internă — proiectarea și implementarea unor mecanisme de monitorizare, evaluare și îmbunătățire continuă bazate pe date, cuprinzând monitorizarea/evaluarea internă/raportarea, responsabilitatea publică, managementul incluziunii și diversității, respectiv colectarea și analiza datelor pentru strategii de îmbunătățire. 4. Managementul curriculumului, al proceselor de învățare și evaluare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice — coerența curriculară la nivel instituțional și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, cuprinzând managementul resurselor umane, managementul implementării curriculumului și al evaluării, cercetarea și inovația pedagogică, respectiv asigurarea succesului școlar al elevilor și a performanței cadrelor didactice. 5. Comunicare, relaționare, parteneriate și colaborare în comunitate — asigurarea unui climat instituțional sigur, incluziv și participativ, cuprinzând relaționarea și gestionarea conflictelor, participarea la rețele și proiecte naționale/internaționale, antreprenoriatul educațional și inovația, respectiv atragerea de resurse extrabugetare.

    Sursă: https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2026/06/Profil-director-Monitorul-Oficial-Partea-I-nr.-469.pdf (Ordinul MEC nr. 3934/2026 — Profilul profesional al managerului școlar)

44. ROFUIP — Ordinul ME nr. 5726/2024

    Descrieți procedura de asigurare a conducerii interimare a unei unități de învățământ preuniversitar de stat, în cazul vacantării funcției de director, până la organizarea concursului național.

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 20 alin. (14) din ROFUIP, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al ISJ/ISMB și cu acordul scris al persoanei solicitate. Conform art. 20 alin. (15), anterior solicitării acestui aviz, inspectorul școlar general consultă consiliul profesoral al unității de învățământ, de regulă până la încheierea cursurilor anului școlar. Dacă nu se poate asigura numirea prin detașare în interesul învățământului, art. 20 alin. (16) prevede că interimatul va fi asigurat de un cadru didactic membru al consiliului de administrație al unității, cu acordul acestuia, căruia i se deleagă atribuțiile specifice funcției de conducere, pentru cel mult 60 de zile calendaristice și fără a depăși sfârșitul anului școlar; în această situație, inspectorul școlar general emite decizia de delegare a atribuțiilor în baza avizului consiliului de administrație al ISJ/ISMB.

    Sursă: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2024/OME_5726_2024_ROFUIP.pdf

45. ROFUIP — Ordinul ME nr. 5726/2024

    Ce atribuții are directorul unității de învățământ în calitate de ordonator de credite, potrivit art. 21 alin. (2) din ROFUIP?

    Arată baremul oficial

    Articolul 21 alin. (2) prevede că directorul are calitatea de ordonator de credite, cu responsabilitățile prevăzute de legislația în vigoare pentru această calitate, și enumeră patru atribuții specifice: a) propune consiliului de administrație, spre aprobare, proiectul de buget și raportul de execuție bugetară; b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unității de învățământ; c) face demersuri pentru atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale; d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unității de învățământ. Se observă că, deși directorul întocmește și propune bugetul, aprobarea acestuia rămâne, conform legii, atribuția consiliului de administrație — directorul nu decide unilateral asupra bugetului.

    Sursă: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2024/OME_5726_2024_ROFUIP.pdf

46. ROFUIP — Ordinul ME nr. 5726/2024

    Care sunt cele trei categorii de documente manageriale prevăzute de ROFUIP la art. 28-37 și ce conțin, în principal, planul de dezvoltare instituțională și planul managerial?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 28 alin. (1), conducerea unității de învățământ elaborează documente manageriale în trei categorii: a) documente de diagnoză, b) documente de prognoză, c) documente de evidență. Conform art. 29, documentele de diagnoză sunt rapoartele anuale ale comisiilor și compartimentelor, raportul anual asupra calității educației și raportul anual de evaluare internă a calității. Documentele de prognoză, prevăzute la art. 33, sunt planul de dezvoltare instituțională (respectiv planul de acțiune al școlii — PAS, pentru învățământul profesional și tehnic), planul managerial și programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial. Documentele de evidență, potrivit art. 37, sunt statul de funcții, organigrama, schema orară și planul de școlarizare. Planul de dezvoltare instituțională (art. 34) este documentul de prognoză pe termen lung (3-5 ani), elaborat de o echipă coordonată de director, și cuprinde prezentarea unității, analiza SWOT și PESTE, viziunea/misiunea/obiectivele strategice și planificarea activităților. Planul managerial (art. 35) este documentul de acțiune pe termen scurt, elaborat anual de director, care adaptează direcțiile ministerului și ale inspectoratului la specificul unității și la obiectivele strategice ale PDI pentru anul școlar respectiv; ambele documente se dezbat și se avizează de consiliul profesoral și se aprobă de consiliul de administrație.

    Sursă: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2024/OME_5726_2024_ROFUIP.pdf

47. ROFUIP — Ordinul ME nr. 5726/2024

    Cine conduce, de regulă, ședințele consiliului de administrație al unei unități de învățământ de stat și ce excepții prevede ROFUIP la art. 18?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 18 alin. (1) și (3), consiliul de administrație este organul deliberativ de conducere al unităților de învățământ preuniversitar de stat, iar președintele acestuia este, de regulă, directorul unității. Există însă o excepție: în unitățile de învățământ de stat care organizează, cu pondere majoritară, învățământ profesional sau tehnologic în sistem dual, președintele poate fi directorul sau un reprezentant al operatorului economic. O a doua excepție, prevăzută la art. 18 alin. (5), privește situația în care tematica ședinței vizează activitatea directorului sau eliberarea din funcție a directorului numit în urma concursului național: dacă directorul este președinte (de drept sau ales), ședința respectivă este condusă de un alt membru al consiliului de administrație, ales prin votul membrilor. Pentru unitățile de învățământ particular și confesional, art. 18 alin. (4) prevede că președinția consiliului de administrație este asigurată de persoana desemnată de fondatori.

    Sursă: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2024/OME_5726_2024_ROFUIP.pdf

48. ROFUIP — Ordinul ME nr. 5726/2024

    Ce cvorum este necesar pentru întrunirea în ședință a consiliului profesoral și ce majoritate este necesară pentru adoptarea hotărârilor, potrivit art. 54 din ROFUIP?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 54 alin. (4), cvorumul necesar pentru întrunirea în ședință a consiliului profesoral este de 2/3 din numărul total al membrilor, respectiv cadrele didactice cu norma de bază în unitatea de învățământ. Alin. (5) al aceluiași articol prevede că hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret — modalitatea de vot stabilindu-se la începutul ședinței — cu cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului profesoral cu norma de bază în unitate, iar hotărârile astfel adoptate sunt obligatorii pentru personalul unității de învățământ, precum și pentru beneficiarii primari și părinți/reprezentanți legali. De asemenea, conform art. 54 alin. (3), participarea la ședințele consiliului profesoral din unitatea unde cadrul didactic are norma de bază este obligatorie, iar absența nemotivată constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.

    Sursă: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2024/OME_5726_2024_ROFUIP.pdf

49. ROFUIP — Ordinul ME nr. 5726/2024

    Care sunt incompatibilitățile și restricțiile prevăzute de art. 20 din ROFUIP pentru persoana care ocupă funcția de director al unei unități de învățământ preuniversitar?

    Arată baremul oficial

    Conform art. 20 alin. (7), pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deține, potrivit legii, funcția de președinte sau vicepreședinte în structurile de conducere ale partidelor politice (la nivel local, județean/al municipiului București sau național), funcția de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de consiliu județean/al Consiliului General al Municipiului București, și nici vreo funcție de conducere în organizațiile sindicale. Separat, art. 20 alin. (8) prevede că nu poate ocupa/exercita o funcție de conducere la nivelul unităților de învățământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv, cu intenție, pentru infracțiuni precum cele contra vieții, integrității corporale sau sănătății, contra libertății persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărțuire, trafic de minori, proxenetism, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, luare și dare de mită, trafic de influență, fals și uz de fals sau furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.

    Sursă: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2024/OME_5726_2024_ROFUIP.pdf

50. ROFUIP — Ordinul ME nr. 5726/2024

    Cum se poate dispune suspendarea cursurilor cu prezență fizică la nivelul unei formațiuni de studiu (grupă/clasă) sau al întregii unități de învățământ, potrivit art. 9 alin. (4) lit. d) din ROFUIP, și cine trebuie informat?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 9 alin. (4) lit. d), suspendarea cursurilor cu prezență fizică la nivelul unor formațiuni de studiu — grupe/clase — precum și la nivelul întregii unități de învățământ se dispune la cererea directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității, cu informarea ISJ/ISMB, respectiv cu aprobarea inspectorului școlar general și informarea Ministerului Educației. Acest mecanism corespunde și atribuției directorului de la art. 21 alin. (4) lit. bb), care propune spre aprobare consiliului de administrație suspendarea cursurilor în situații obiective precum epidemii, intemperii, calamități sau alte situații excepționale. Conform art. 9 alin. (6), în aceste situații activitatea didactică se poate desfășura în format online sau hibrid, iar dacă acest lucru nu este posibil, art. 9 alin. (7) prevede că suspendarea este urmată de măsuri pentru parcurgerea integrală a programei școlare prin modalități alternative, stabilite de consiliul de administrație.

    Sursă: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2024/OME_5726_2024_ROFUIP.pdf