ConcursPublic .ro

Legea grefierilor care a trăit șase luni: ce arată prăbușirea Legii 11/2024 despre criza din instanțe

Publicat pe 2026-08-08

Legea grefierilor care a trăit șase luni: ce arată prăbușirea Legii 11/2024 despre criza din instanțe

La 12 iulie 2024, după douăzeci de ani sub Legea nr. 567/2004, grefierii din România au primit un statut nou. Două luni mai târziu, acel statut nu mai exista: Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional în ansamblul său, în unanimitate. Legea veche a revenit — dar abia la începutul lui 2025, după o pauză de aproape patru luni în care nimeni nu putea spune cu certitudine deplină ce lege se aplică efectiv unui grefier aflat în mijlocul carierei. Episodul sună ca o curiozitate juridică. E, de fapt, un studiu de caz documentat despre cât de fragilă e infrastructura instituțională care ar trebui să scoată la concurs și să susțină exact posturile pe care le vizează, azi, cineva pregătit pentru un concurs de grefier.

Președinții curților de apel au avertizat înainte să fie prea târziu

Legea 11/2024 nu a picat pe neașteptate. La 31 mai 2024, cu peste o lună înainte ca legea să intre în vigoare, președinții celor 15 curți de apel civile plus cel al Curții Militare de Apel au trimis Guvernului și Parlamentului o scrisoare deschisă cerând amânarea intrării în vigoare până la corectarea deficiențelor, poziție susținută, potrivit relatării, de conducerile tuturor instanțelor și tribunalelor din țară (Luju.ro). Motivele invocate erau concrete, nu retorice: imposibilitate de aplicare a unor prevederi, suprapunerea mai multor atribuții ale grefierului cu cele ale asistentului judecătorului reglementate deja prin Legea 393/2023, și lipsa de capacitate organizatorică a Școlii Naționale de Grefieri (SNG) de a prelua, peste noapte, noile atribuții de recrutare și promovare pe care legea i le transfera.

Sindicatul grefierilor a contraatacat, acuzând Consiliul Superior al Magistraturii că a avut la dispoziție șase luni pentru a elabora regulamentele de aplicare și a stat, potrivit acuzației, „intenționat în pasivitate” (Luju.ro). Indiferent cui i se atribuie răspunderea, un lucru e clar din cronologie: întregul vârf al sistemului judiciar a semnalat public, cu peste șase săptămâni înainte, exact tipul de eșec de implementare care avea să ducă la anularea legii. Legea a intrat totuși în vigoare la termen, la 12 iulie 2024.

Două luni mai târziu, Curtea Constituțională le-a dat dreptate

Sesizată cu o excepție de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a decis în unanimitate, prin Decizia nr. 402/2024 din 19 septembrie 2024, că Legea nr. 11/2024 este neconstituțională în ansamblul său — nu un articol izolat, ci întregul act normativ (Universul Juridic; Revista Universul Juridic). Motivarea Curții e aproape o parafrazare a scrisorii curților de apel din mai: normele tranzitorii „nu realizează o tranziție organică la noile reglementări”, în lipsa unei etapizări și gradări a soluțiilor legislative, și „nu asigură integrarea coerentă în cadrul legislativ existent” (StiriPeSurse.ro).

Ce s-a întâmplat după decizie contează la fel de mult ca decizia în sine. Potrivit jurisprudenței constante a Curții, o lege abrogată de un act declarat ulterior neconstituțional revine în vigoare abia la data publicării deciziei, nu la data pronunțării ei. Iar decizia din 19 septembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 15 abia la 10 ianuarie 2025 (Avocatnet.ro). Adică aproape patru luni în care legea era, de facto, moartă din punct de vedere constituțional, dar, din punct de vedere formal, Legea 567/2004 încă nu revenise. Sindicatul Dicasterial al Grefei Judiciare a subliniat un detaliu important pentru oricine intrase în sistem sub noul statut: actele, drepturile și obligațiile stabilite sub imperiul Legii 11/2024 nu au fost anulate retroactiv (Luju.ro) — dar asta nu schimbă faptul că, pentru două luni de aplicare plus alte patru de vid formal, oricine promova, se transfera sau se angaja ca grefier o făcea sub o incertitudine legislativă pe care conducerea instanțelor o anunțase din timp.

Legea s-a schimbat, dar criza de personal a rămas exact unde era

Episodul Legea 11/2024 s-a încheiat. Criza structurală pe care legea încerca, stângaci, s-o rezolve, nu. La începutul lui 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat date care arată amploarea reală a deficitului: sistemul are nevoie de 4.874 de posturi suplimentare de grefier, peste cele aproximativ 6.300 ocupate în prezent, iar din cele 600 de posturi promise de Guvern pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat, până acum, niciunul (HotNews.ro; JURIDICE.ro). Ultima majorare efectivă a schemei de posturi de grefier datează din 2020. În paralel, sistemul mai are nevoie de 712 posturi de asistent al judecătorului și funcționează cu 850 de posturi de judecător vacante din 5.364, adică un grad de ocupare de puțin peste 84% (HotNews.ro).

Contextul face deficitul și mai greu de susținut: România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la volumul de cauze noi raportat la populație — 8,42 dosare noi la 100 de locuitori, de peste patru ori media europeană de 2,20, un volum care s-a dublat din 2013 (HotNews.ro). Doar în 2025, instanțele au gestionat peste 3,6 milioane de dosare, sub un deficit de aproximativ 20% de judecători pe tot parcursul anului (JURIDICE.ro). Consecințele nu sunt abstracte: juriști citați de presă descriu direct efectul lipsei de personal auxiliar asupra duratei de soluționare a cauzelor, cu grefierii rămași preluând, în plus, volumul colegilor absenți (Ziare.com).

Ce înseamnă concret pentru pregătirea de concurs

Coroborate, cele două fire ale poveștii — legea care s-a prăbușit în două luni și deficitul de aproape 5.000 de posturi care persistă indiferent ce lege e în vigoare — spun același lucru din unghiuri diferite: cadrul legislativ e volatil, dar nevoia de grefieri e structurală și veche, nu un fenomen conjunctural. Indiferent dacă statutul aplicabil e Legea 567/2004 de azi sau o eventuală formă corectată a Legii 11/2024 în viitor, matematica de fond — un sistem care are nevoie de aproape 80% mai mulți grefieri decât are acum, la un volum de dosare de patru ori peste media UE — nu dispare odată cu o decizie CCR.

Ce se schimbă, în schimb, e felul în care acest deficit ajunge efectiv pe piața locurilor de muncă. Recrutarea nu se întâmplă continuu, proporțional cu nevoia; se întâmplă în ferestre rare, centralizate, condiționate de alocări bugetare pe care CSM le cere de ani de zile fără succes deplin. La concursul de admitere la SNG organizat în mai 2026, la nivel național au fost scoase doar 140 de locuri — 70 pentru instanțe, 70 pentru parchete — pentru un sistem care, potrivit propriilor date CSM, are un deficit de aproape 5.000 de posturi. Concursul a fost, în consecință, extrem de disputat: peste 250 de candidați au fost respinși, unii dintre ei chiar cu nota 10 la probele susținute (Ziarul Incisiv de Prahova).

Practic, întrebarea „există nevoie reală de grefieri în România?" are un răspuns limpede și susținut de date instituționale: da, la o scară pe care sistemul n-a reușit s-o acopere de șase ani. Întrebarea care contează pentru cineva care se pregătește acum e alta: pentru că posturile se deschid rar și în valuri mici raportat la nevoie, iar candidații se numără cu sutele pentru fiecare fereastră de concurs, diferența dintre admis și respins nu se face la nivelul „dacă există job", ci strict la nivelul scorului obținut într-o fereastră de câteva săptămâni pe an. Instabilitatea legislativă din 2024-2025 e ceva ce niciun candidat nu putea controla; nivelul de pregătire pentru proba de concurs e, în schimb, exact variabila pe care un candidat o controlează integral.

Surse

Primește PDF-ul gratuit pe email

Introdu adresa ta de email și îți trimitem imediat linkul de descărcare a PDF-ului gratuit pentru «Grefier». Verifică-ți apoi inbox-ul.

Prin abonare accepți politica de confidențialitate. Îți vom trimite noutăți despre concurs; te poți dezabona oricând.