Grefier — instanțe judecătorești și parchete

Ce include pregătirea

Tot ce îți trebuie ca să treci proba scrisă la concursul de Grefier, într-un singur loc: grile cu explicații, simulare de examen online și un pachet complet care le reunește.

• Pachet PDF — 100 de grile cu explicații. Vezi detaliile pachetului PDF.
• Simulare de examen online — 50 de întrebări, cronometrată. Vezi detaliile simulării.
• Pachet complet — PDF + simulare, la preț redus. Vezi pachetul complet.
• 20 de grile gratuite — încearcă înainte să cumperi. Vezi grilele gratuite.
• 18 de subiecte deschise cu barem — practică liberă, autocorectare. Vezi subiectele deschise.

Baza de pregătire în cifre

Numerele de mai jos vin direct din baza noastră de date și reflectă exact ce primești — nu sunt estimări de marketing.

• 100grile cu explicații în pachetul PDF
• 120întrebări în baza pentru simulare
• 50întrebări extrase la fiecare simulare
• 180 mindurata unei simulări cronometrate
• 20grile gratuite, fără plată
• 18subiecte deschise cu barem oficial

Pachetul PDF — 100 de grile cu explicații

Un document PDF cu 100 de grile aliniate la programa oficială, fiecare cu răspunsul corect și o explicație detaliată cu referințe legale. Se descarcă imediat după plată și este personalizat cu numele tău.

• 100 de grile cu explicații pe toată programa
• Explicații detaliate și referințe legale pentru fiecare întrebare
• Descărcare imediată, personalizat cu numele tău

Simularea de examen online

Dintr-o bază de 120 de întrebări, fiecare simulare extrage 50 de întrebări și le cronometrează timp de 180 de minute, pe temele programei oficiale. Acesta e formatul fix al platformei, care poate diferi ca durată și număr de subiecte de proba scrisă reală — vezi programa de concurs pentru detaliile probei oficiale. La final primești punctajul și corectarea.

• Simulări generate dintr-o bază de 120 întrebări
• Număr nelimitat de simulări pe toată perioada de acces
• Mod examen (cronometrat) sau liber, cu corectare automată

Pachetul complet — PDF + Simulare online

Cea mai completă formulă: pachetul PDF cu 100 de grile și simularea de examen online, la un preț mai mic decât cumpărate separat.

• Tot din pachetul PDF (100 de grile cu explicații)
• Tot din simularea online (cronometrată, cu corectare)
• Economisești față de cumpărarea separată

Încearcă gratuit

Rezolvă 20 de grile gratuite din baza noastră, cu răspunsuri și explicații — fără cont și fără plată.

Subiecte deschise — barem oficial

18 de subiecte deschise (nu grilă), extrase din concursuri oficiale anterioare, fiecare cu un răspuns-model în stil barem oficial. Gândește-ți sau scrie-ți răspunsul, apoi apasă pe fiecare subiect ca să vezi baremul — fără cont, fără corectare automată, doar autoevaluare.

1. Organizare judiciară — Consiliul Superior al Magistraturii

   Care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit Constituției și legii?

   Arată baremul oficial

   CSM este garantul independenței justiției, potrivit Constituției. El propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor definitivi, asigură funcționarea eficientă a sistemului judiciar și respectarea legii în cariera judecătorilor și procurorilor (numiri, promovări, transferuri, sancțiuni disciplinare), și îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în materie disciplinară pentru magistrați.

   Sursă: art. 133 Constituția României; Legea privind CSM

2. Organizare judiciară — Legea nr. 304/2022

   Care sunt instanțele judecătorești din România, potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară?

   Arată baremul oficial

   Instanțele judecătorești sunt: Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, instanțele militare și judecătoriile. Fiecare nivel are competențe distincte, stabilite de lege, iar judecătoriile reprezintă, ca regulă, prima verigă a sistemului, cea la care candidații admiși la SNG (viitorii grefieri) au cel mai probabil primul post.

   Sursă: Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară

3. Organizare judiciară — Legea nr. 304/2022 (compunerea completurilor)

   Cum se compun, ca regulă generală, completurile de judecată în primă instanță?

   Arată baremul oficial

   Ca regulă generală, cauzele se judecă în primă instanță de un complet format dintr-un singur judecător. Legea privind organizarea judiciară prevede excepții pentru anumite materii sau grade de jurisdicție, unde completul poate fi format din doi sau mai mulți judecători (de exemplu, la instanțele de recurs sau în alte cazuri expres prevăzute de lege).

   Sursă: Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară

4. Organizare judiciară — atribuțiile grefierului de ședință

   Enumerați principalele atribuții ale grefierului de ședință în cadrul unui proces.

   Arată baremul oficial

   Grefierul de ședință întocmește condica de ședință, strigă cauzele în ordinea de pe listă, verifică prezența părților și a celorlalți participanți citați, consemnează susținerile părților și incidentele din timpul dezbaterilor în încheierea de ședință, redactează, sub îndrumarea și controlul judecătorului, încheierile și hotărârile, ține evidența dosarelor, a citațiilor și a comunicărilor de acte de procedură, și asigură arhivarea și buna păstrare a dosarului.

   Sursă: Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești

5. Organizare judiciară — independența judecătorilor

   Ce presupune principiul independenței judecătorilor, ca principiu de organizare judiciară?

   Arată baremul oficial

   Independența judecătorilor presupune că, în exercitarea funcției, judecătorii se supun numai legii, sunt independenți și imparțiali și nu pot fi influențați în luarea deciziilor de nicio altă autoritate sau putere. Hotărârile lor sunt supuse doar controlului instanțelor superioare, prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, nu unei ingerințe a puterii executive sau legislative. Această independență este susținută și de garanția inamovibilității: judecătorii numiți definitivi nu pot fi mutați, transferați, delegați ori pensionați decât în condițiile și prin procedurile prevăzute de lege.

   Sursă: Constituția României; Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară

6. Organizare judiciară — speță (personal auxiliar de specialitate)

   Speță: un grefier arhivar dintr-o judecătorie constată, cu ocazia unei inventarieri, că dosarul unei cauze soluționate definitiv lipsește din arhivă. Ce ar trebui să facă, potrivit atribuțiilor generale ale personalului auxiliar de specialitate?

   Arată baremul oficial

   Grefierul arhivar are obligația de a informa de îndată conducerea instanței (președintele instanței sau persoana responsabilă cu coordonarea compartimentului arhivă) despre neregula constatată, de a consemna în scris împrejurările constatării, și de a sprijini verificările sau cercetarea administrativă dispuse pentru a stabili cauza dispariției dosarului. Dacă dosarul nu poate fi găsit, se declanșează, după caz, procedura de reconstituire a dosarelor sau înscrisurilor judiciare pierdute, prevăzută de lege, iar grefierul trebuie să respecte întocmai instrucțiunile primite, sub sancțiunea răspunderii disciplinare aplicabile personalului auxiliar de specialitate care nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile de păstrare și evidență a dosarelor.

   Sursă: Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești; Legea nr. 567/2004

7. Procedură civilă — Codul de procedură civilă (acțiunea civilă)

   Care sunt condițiile de exercitare a acțiunii civile, potrivit Codului de procedură civilă?

   Arată baremul oficial

   Condițiile de exercitare a acțiunii civile sunt: capacitatea procesuală (de folosință și de exercițiu), calitatea procesuală (activă și pasivă — identitatea între titularul dreptului afirmat/persoana obligată și partea din proces), formularea unei pretenții, adică afirmarea unui drept (interes juridic protejat), și interesul, respectiv folosul practic pe care partea îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare — interes care trebuie să fie legitim, personal, născut și actual.

   Sursă: art. 32 Codul de procedură civilă

8. Procedură civilă — Codul de procedură civilă (căi de atac)

   Enumerați căile de atac ordinare și extraordinare reglementate de Codul de procedură civilă.

   Arată baremul oficial

   Calea de atac ordinară este apelul. Căile de atac extraordinare sunt: recursul, contestația în anulare și revizuirea. Căile de atac ordinare pot fi exercitate pentru orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie și suspendă, de regulă, executarea hotărârii, în timp ce căile extraordinare pot fi folosite doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, împotriva unor hotărâri care, în principiu, sunt deja definitive.

   Sursă: Codul de procedură civilă, Cartea a II-a, Titlul II

9. Procedură civilă — Codul de procedură civilă (incompatibilitate)

   Care este diferența dintre abținere și recuzare, ca instituții ale procedurii civile?

   Arată baremul oficial

   Abținerea este manifestarea de voință a judecătorului care, aflându-se el însuși într-un caz de incompatibilitate prevăzut de lege, se sesizează din proprie inițiativă și solicită retragerea de la judecarea cauzei, de regulă înainte de începerea oricărei dezbateri. Recuzarea este cererea formulată de una dintre părți prin care se solicită înlăturarea de la judecată a judecătorului aflat într-un caz de incompatibilitate, atunci când acesta nu s-a abținut din proprie inițiativă; ambele instituții urmăresc același scop — garantarea imparțialității instanței.

   Sursă: art. 42-43 Codul de procedură civilă

10. Procedură civilă — Codul de procedură civilă (principii)

    Ce presupune principiul contradictorialității în procesul civil?

    Arată baremul oficial

    Principiul contradictorialității presupune că instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel. Părțile au obligația de a-și face cunoscute reciproc și în timp util motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să poată lua cunoștință și discuta susținerile și probele adverse. Instanța este ținută, la rândul ei, să pună ea însăși în discuția părților orice împrejurare de fapt sau de drept, chiar dacă nu este menționată în cerere sau întâmpinare, pentru a evita o hotărâre „surpriză”.

    Sursă: art. 14 Codul de procedură civilă

11. Procedură civilă — Codul de procedură civilă (termene)

    Care este, ca regulă, termenul de apel în materie civilă și de la ce moment curge?

    Arată baremul oficial

    Ca regulă, termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Termenul curge separat pentru fiecare parte, de la data la care hotărârea i-a fost comunicată, iar nerespectarea lui atrage decăderea din dreptul de a mai declara apel, cu excepția cazurilor de repunere în termen admise de lege.

    Sursă: art. 468 Codul de procedură civilă

12. Procedură civilă — speță (perimare)

    Speță: reclamantul lasă o cauză civilă în nelucrare, din vina sa, timp de 7 luni, fără nicio cerere de repunere pe rol. Poate pârâtul invoca perimarea cererii? Motivați pe scurt.

    Arată baremul oficial

    Da. Potrivit Codului de procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare, din motive imputabile părții, timp de 6 luni. În speță au trecut 7 luni, deci termenul de perimare este împlinit, iar perimarea operează de drept — poate fi invocată de partea interesată (aici, pârâtul) sau constatată din oficiu de instanță, care se pronunță prin hotărâre, cu citarea părților.

    Sursă: art. 416 Codul de procedură civilă

13. Procedură penală — Codul de procedură penală (calități procesuale)

    Care este diferența dintre calitatea de suspect și cea de inculpat în procesul penal?

    Arată baremul oficial

    Suspectul este persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală; această calitate se dobândește fără un act procesual formal de învestire, prin simpla existență a indiciilor. Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală, prin ordonanță a procurorului; punerea în mișcare a acțiunii penale este actul procesual care transformă calitatea de suspect în cea de inculpat.

    Sursă: art. 77 și art. 82 Codul de procedură penală

14. Procedură penală — Codul de procedură penală (cameră preliminară)

    Ce este camera preliminară și care este rolul judecătorului de cameră preliminară?

    Arată baremul oficial

    Camera preliminară este o fază distinctă a procesului penal, ulterioară urmăririi penale și anterioară judecății propriu-zise, în care judecătorul de cameră preliminară verifică, după trimiterea în judecată prin rechizitoriu, competența și legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În funcție de constatări, judecătorul poate constata legalitatea sesizării și dispune începerea judecății, poate exclude una sau mai multe probe nelegal obținute, sau poate restitui cauza la parchet, atunci când constată neregularități ale actului de sesizare care nu pot fi remediate în cadrul acestei proceduri.

    Sursă: art. 342 și urm. Codul de procedură penală

15. Procedură penală — Codul de procedură penală (căile de atac)

    Care este, ca regulă, termenul de declarare a apelului împotriva unei hotărâri penale și de la ce moment curge el?

    Arată baremul oficial

    Ca regulă, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel (art. 410 CPP). Momentul de la care curge diferă după situația părții: pentru părțile și procurorul prezenți la pronunțare, termenul curge de la pronunțarea hotărârii; pentru părțile care au lipsit atât la judecată, cât și la pronunțare, precum și pentru persoana vătămată, termenul curge de la comunicarea copiei minutei.

    Sursă: art. 410 Codul de procedură penală

16. Procedură penală — Codul de procedură penală (măsuri preventive)

    Enumerați măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală, în ordinea gravității lor.

    Arată baremul oficial

    Măsurile preventive, în ordinea gravității, sunt: reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă. Fiecare dintre ele poate fi dispusă doar dacă există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală și dacă este necesară pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute de lege (buna desfășurare a procesului, împiedicarea sustragerii de la urmărire/judecată/executare, prevenirea săvârșirii altei infracțiuni).

    Sursă: art. 202 Codul de procedură penală

17. Procedură penală — Codul de procedură penală (participanții la proces)

    Enumerați principalele categorii de participanți la procesul penal, potrivit Codului de procedură penală.

    Arată baremul oficial

    Participanții la procesul penal sunt: organele judiciare (instanțele judecătorești, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară, Ministerul Public — prin procuror, organele de cercetare penală), avocatul, părțile (inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente), subiecții procesuali principali (suspectul, persoana vătămată), precum și alți subiecți procesuali (martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare ș.a.).

    Sursă: art. 32-34 Codul de procedură penală

18. Procedură penală — speță (plângere prealabilă)

    Speță: persoana vătămată printr-o infracțiune pentru care legea prevede că acțiunea penală se pune în mișcare la plângere prealabilă depune plângerea la 4 luni de la data la care a aflat cine este făptuitorul. Este plângerea introdusă în termen? Motivați pe scurt.

    Arată baremul oficial

    Nu. Potrivit Codului de procedură penală, plângerea prealabilă se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei, indiferent dacă cunoștea sau nu identitatea făptuitorului. În speță, plângerea a fost formulată după 4 luni, deci peste termenul legal. Lipsa plângerii prealabile introduse în termen constituie un caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, iar organul judiciar dispune clasarea cauzei — cu excepția situației în care intervine o repunere în termen, admisă în condiții restrictive, atunci când persoana vătămată a fost în imposibilitate obiectivă de a depune plângerea la timp.

    Sursă: art. 296 și art. 16 alin. (1) lit. e) Codul de procedură penală