Funcționar public — 20 de grile gratuite

Conform art. 1 alin. (2) din Constituție, forma de guvernământ a statului român este republica. România este, potrivit aceluiași articol, un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

Art. 83 alin. (1) din Constituție prevede că mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Mandatul Parlamentului, prin comparație, este de 4 ani (art. 63).

Potrivit art. 61 alin. (2) din Constituție, Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării (art. 61 alin. 1).

Potrivit Codului administrativ (OUG nr. 57/2019, art. 393), funcționarii publici se împart, după nivelul studiilor, în: clasa I — studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă; clasa a II-a — studii superioare de scurtă durată; clasa a III-a — studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat.

Conform Codului administrativ, gradele profesionale ale funcționarilor publici de execuție sunt, în ordine crescătoare: debutant, asistent, principal și superior. Funcționarul debutant este cel numit în funcție ca urmare a promovării concursului și care nu îndeplinește condițiile de vechime pentru gradul asistent.

Printre condițiile prevăzute de art. 465 din Codul administrativ pentru ocuparea unei funcții publice se numără vârsta de minimum 18 ani împliniți și capacitatea deplină de exercițiu, alături de cetățenia română și domiciliul în România și cunoașterea limbii române, scris și vorbit.

Categoria înalților funcționari publici cuprinde, potrivit art. 389 din Codul administrativ, printre alții: secretarul general al Guvernului și secretarul general adjunct, prefectul, subprefectul, secretarul general din ministere și inspectorul guvernamental. Primarul nu este funcționar public, ci ales local (demnitar), autoritate a administrației publice locale.

Potrivit Codului administrativ (art. 474), perioada de probă a funcționarului public debutant este de 12 luni pentru clasa I, 8 luni pentru clasa a II-a și 6 luni pentru clasa a III-a.

Conform art. 490 din Codul administrativ, încălcarea de către funcționarii publici a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Sancțiunile disciplinare sunt enumerate în art. 492 din Codul administrativ în ordinea gravității, cea mai severă fiind destituirea din funcția publică. Mustrarea scrisă este cea mai ușoară.

Potrivit art. 492 din Codul administrativ, sancțiunea disciplinară cea mai ușoară este mustrarea scrisă, urmată, în ordinea gravității, de diminuarea drepturilor salariale, retrogradare și, cel mai grav, destituirea din funcția publică.

Conform art. 437 din Codul administrativ, funcționarul public are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziția o formulează în scris, funcționarul este obligat să o execute, cu excepția cazului în care aceasta este vădit ilegală, având obligația să aducă la cunoștință acest fapt.

Potrivit Legii nr. 176/2010, funcționarii publici au obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese la numirea în funcție, anual (până la 15 iunie) și la încetarea funcției. Declarațiile se depun la persoana desemnată din cadrul autorității și sunt evaluate de Agenția Națională de Integritate (ANI).

OG nr. 137/2000 instituie Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) ca autoritate de stat autonomă, garant al respectării principiului nediscriminării. CNCD constată și sancționează contravențional faptele de discriminare.

Legea nr. 202/2002 reglementează egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, în domenii precum munca, educația, sănătatea, cultura și participarea la decizie, și definește noțiunile de discriminare directă și indirectă, hărțuire și hărțuire sexuală.

Discriminarea indirectă apare atunci când o prevedere, un criteriu sau o practică aparent neutră ar dezavantaja anumite persoane în raport cu altele, cu excepția cazului în care aceasta este justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestuia sunt adecvate și necesare. Discriminarea directă presupune, în schimb, un tratament mai puțin favorabil aplicat în mod direct pe baza unui criteriu protejat.

Potrivit Legii nr. 544/2001, autoritatea răspunde în scris în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii. Dacă informațiile solicitate necesită o analiză mai amplă, termenul este de 30 de zile, solicitantul fiind înștiințat în scris despre acest fapt în cel mult 10 zile.

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională prevede că anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ se aduce la cunoștința publicului cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre analiză, avizare și adoptare de către autoritățile publice.

Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voință a unei autorități publice, emisă în regim de putere publică, în scopul producerii de efecte juridice. El beneficiază de prezumția de legalitate și are caracter executoriu din oficiu.

Potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (art. 7), înainte de a se adresa instanței, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității emitente sau celei ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a actului, prin plângere prealabilă formulată în termen de 30 de zile de la comunicarea actului.