Concurs/examen de admitere în profesia de executor judecătoresc stagiar

Ce include pregătirea

Tot ce îți trebuie ca să treci proba scrisă la concursul de Executor judecătoresc, într-un singur loc: grile cu explicații, simulare de examen online și un pachet complet care le reunește.

• Pachet PDF — 175 de grile cu explicații. Vezi detaliile pachetului PDF.
• Simulare de examen online — 50 de întrebări, cronometrată. Vezi detaliile simulării.
• Pachet complet — PDF + simulare, la preț redus. Vezi pachetul complet.
• 20 de grile gratuite — încearcă înainte să cumperi. Vezi grilele gratuite.
• 50 de subiecte deschise cu barem — practică liberă, autocorectare. Vezi subiectele deschise.

Baza de pregătire în cifre

Numerele de mai jos vin direct din baza noastră de date și reflectă exact ce primești — nu sunt estimări de marketing.

• 175grile cu explicații în pachetul PDF
• 203întrebări în baza pentru simulare
• 50întrebări extrase la fiecare simulare
• 90 mindurata unei simulări cronometrate
• 20grile gratuite, fără plată
• 50subiecte deschise cu barem oficial

Pachetul PDF — 175 de grile cu explicații

Un document PDF cu 175 de grile aliniate la programa oficială, fiecare cu răspunsul corect și o explicație detaliată cu referințe legale. Se descarcă imediat după plată și este personalizat cu numele tău.

• 175 de grile cu explicații pe toată programa
• Explicații detaliate și referințe legale pentru fiecare întrebare
• Descărcare imediată, personalizat cu numele tău

Simularea de examen online

Dintr-o bază de 203 de întrebări, fiecare simulare extrage 50 de întrebări și le cronometrează timp de 90 de minute, pe temele programei oficiale. Acesta e formatul fix al platformei, care poate diferi ca durată și număr de subiecte de proba scrisă reală — vezi programa de concurs pentru detaliile probei oficiale. La final primești punctajul și corectarea.

• Simulări generate dintr-o bază de 203 întrebări
• Număr nelimitat de simulări pe toată perioada de acces
• Mod examen (cronometrat) sau liber, cu corectare automată

Pachetul complet — PDF + Simulare online

Cea mai completă formulă: pachetul PDF cu 175 de grile și simularea de examen online, la un preț mai mic decât cumpărate separat.

• Tot din pachetul PDF (175 de grile cu explicații)
• Tot din simularea online (cronometrată, cu corectare)
• Economisești față de cumpărarea separată

Coach Concurs — pregătire zilnică ghidată

Nu doar teste izolate: un antrenament zilnic care se adaptează la punctele tale slabe, cu repetiție programată pentru întrebările greșite și un asistent AI care îți explică orice întrebare, oricând. Gândit pentru cine mai are câteva săptămâni sau luni de pregătire, nu pentru un sprint de ultim moment.

• Quiz zilnic adaptiv, generat din temele tale cele mai slabe
• Repetiție programată a întrebărilor greșite, până le stăpânești
• Simulări nelimitate pe toată durata abonamentului
• Asistent AI — „explică-mi asta" la orice întrebare
• Progres, clasament estimat față de alți candidați și insigne de realizare
• Plan de pregătire calendat până la data examenului, cu export .ics

Se instalează gratuit pe telefon, ca o aplicație reală — fără App Store, fără spațiu ocupat inutil.

• Navigare cu bară de tab-uri jos: Azi, Recapitulare, Progres, Insigne, Asistent
• Zilele la rând și zilele până la examen, vizibile din prima secundă
• Quiz-ul zilei te așteaptă direct pe ecran, fără să cauți prin meniuri

Disponibilă abonaților, din contul tău, după ce te abonezi mai sus. Cum arată pas cu pas →

Încearcă gratuit

Rezolvă 20 de grile gratuite din baza noastră, cu răspunsuri și explicații — fără cont și fără plată.

Subiecte deschise — barem oficial

50 de subiecte deschise (nu grilă), fiecare cu un răspuns-model în stil barem oficial (sursa fiecărui subiect e indicată la "Arată baremul oficial" — unele sunt originale, altele extrase din concursuri oficiale anterioare). Gândește-ți sau scrie-ți răspunsul, apoi apasă pe fiecare subiect ca să vezi baremul — fără cont, fără corectare automată, doar autoevaluare.

1. Drept civil general

   Ce este cauza actului juridic civil și care sunt cerințele valabilității ei?

   Arată baremul oficial

   Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie actul juridic civil, distinctă de obiectul actului și de consimțământ. Pentru a fi valabilă, cauza trebuie să întrunească trei cerințe cumulative: să existe (lipsa ei atrage nulitatea relativă, dacă partea nu a cunoscut lipsa, sau nulitatea absolută, dacă a existat eroare asupra naturii actului), să fie licită (să nu contravină legii și ordinii publice — sancțiunea fiind nulitatea absolută) și să fie morală (să nu contravină bunelor moravuri — aceeași sancțiune, nulitatea absolută). Cauza se prezumă până la proba contrară; existența unei cauze valabile nu trebuie dovedită, ci doar contestată de partea interesată.

   Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Drept civil, subiectul nr. 10

2. Drept civil general

   Care sunt efectele posesiei asupra unui bun?

   Arată baremul oficial

   Posesia produce, în principal, patru efecte: creează o prezumție de proprietate în favoarea posesorului cu privire la bunul posedat; poate conduce la dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului, prin uzucapiune (pentru imobile) sau prin efectul posesiei de bună-credință (pentru bunuri mobile); dă dreptul posesorului de bună-credință să dobândească și să păstreze fructele produse de bunul posedat pe durata bunei-credințe; și permite posesorului exercitarea acțiunilor posesorii, prin care se apără posesia ca stare de fapt, independent de existența dreptului de proprietate.

   Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Drept civil, subiectul nr. 3

3. Drept civil general

   Care este regimul juridic al nulității relative: cine o poate invoca și cum se confirmă?

   Arată baremul oficial

   Nulitatea relativă sancționează încălcarea unei norme edictate pentru ocrotirea unui interes particular. Poate fi invocată doar de persoana al cărei interes a fost nesocotit (sau de reprezentantul ori ocrotitorul legal al acesteia), fie pe cale principală (printr-o acțiune în anulare, care este o acțiune în realizarea unui drept, nu una constatatoare), fie pe cale de excepție. Ea poate fi confirmată de titularul dreptului la acțiune, expres (printr-un act prin care se renunță la dreptul de a invoca nulitatea) sau tacit (prin executarea voluntară a obligației, cu cunoașterea cauzei de nulitate). Confirmarea presupune ca cel care confirmă să cunoască motivul de nulitate și, dacă e cazul, să fi încetat starea care a viciat consimțământul; efectul confirmării este validarea retroactivă a actului, care nu mai poate fi atacat ulterior pentru același motiv.

   Sursă: Barem UNEJ, concurs stagiari, 19.11.2025 — Drept civil, subiectul nr. 10

4. Drept civil general

   Ce este clauza penală și care este mecanismul ei de funcționare?

   Arată baremul oficial

   Clauza penală este acea prevedere contractuală prin care părțile stabilesc anticipat întinderea despăgubirilor pe care debitorul le va plăti creditorului în caz de neexecutare, executare cu întârziere sau executare necorespunzătoare a obligației. Domeniul ei de aplicare cunoaște o limită de ordine publică: dobânda convențională nu poate depăși pragurile legale. Ca și condiții de validitate, clauza penală trebuie să respecte regulile generale ale actului juridic și, fiind accesorie, urmează soarta obligației principale. Creditorul are un drept de opțiune: poate cere fie executarea în natură a obligației, fie plata penalității, dar nu ambele, cu excepția penalității pentru simpla întârziere, care se poate cumula cu executarea în natură. Clauza penală este, de regulă, imutabilă (instanța nu poate mări sau micșora cuantumul ei), cu excepțiile expres prevăzute de lege (de exemplu, vădita ei disproporție față de prejudiciul previzibil).

   Sursă: Barem UNEJ, concurs stagiari, 19.11.2025 — Drept civil, subiectul nr. 1

5. Drept civil general

   Ce se întâmplă cu contractul de locațiune atunci când bunul închiriat este înstrăinat prin act între vii, dacă părțile nu au prevăzut nimic în contract?

   Arată baremul oficial

   Potrivit art. 1811 C.civ., dacă părțile nu au convenit ca locațiunea să înceteze în caz de înstrăinare a bunului, locațiunea rămâne opozabilă dobânditorului în anumite condiții, diferite după natura bunului: pentru imobilele înscrise în cartea funciară, locațiunea este opozabilă dobânditorului dacă a fost notată în cartea funciară; pentru imobilele neînscrise în cartea funciară (sau pentru bunuri mobile), locațiunea este opozabilă dacă data ei certă este anterioară datei certe a înstrăinării. În lipsa acestor condiții, dobânditorul nu este ținut să respecte contractul de locațiune preexistent.

   Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Drept civil, subiectul nr. 1 (art. 1811-1812 C.civ.)

6. Drept civil general

   Ce este compensația ca mod de stingere a obligațiilor și care sunt felurile ei?

   Arată baremul oficial

   Compensația este modul de stingere a două obligații reciproce, având ca obiect de regulă sume de bani sau bunuri fungibile de aceeași natură, până la concurența celei mai mici dintre ele. Se aplică, în principiu, oricărei obligații, indiferent de izvorul ei, și poate opera chiar dacă uneia dintre datorii i s-a acordat un termen de grație; nu operează însă atunci când una dintre creanțe este insesizabilă sau când legea o exclude expres. Există trei feluri de compensație: legală (operează de plin drept, prin simpla întrunire a condițiilor legale — creanțe certe, lichide și exigibile), convențională (rezultă din acordul părților, chiar dacă unele condiții legale nu sunt întrunite) și judiciară (dispusă de instanță, la cererea uneia dintre părți, în cursul unui proces). Efectele compensației includ stingerea ambelor obligații până la concurența celei mai mici, imputația plății, efecte asupra fideiusorilor și față de terți, precum și efecte particulare în cazul cesiunii sau ipotecării creanței, al solidarității și al indivizibilității pasive.

   Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Drept civil, subiectul nr. 6 (art. 1616-1623 C.civ.)

7. Drept civil general

   Ce este obligația solidară pasivă și care sunt principalele ei efecte între debitori?

   Arată baremul oficial

   Obligația solidară pasivă este acea obligație cu mai mulți debitori, în care fiecare dintre ei poate fi urmărit de creditor pentru executarea întregii datorii, fără a se putea prevala de beneficiul de diviziune. Solidaritatea nu se prezumă între debitori — ea trebuie fie stipulată expres prin convenție, fie prevăzută de lege (de exemplu, între coautorii unei fapte ilicite). Principalele efecte sunt: creditorul poate cere plata integrală de la orice codebitor, la alegerea sa; plata efectuată de un codebitor liberează pe ceilalți față de creditor; între codebitori, cel care a plătit întreaga datorie are un drept de regres împotriva celorlalți, pentru partea fiecăruia din datorie; și actele întreruptive sau suspensive de prescripție, precum și punerea în întârziere făcută unui codebitor, produc efecte și față de ceilalți.

   Sursă: Codul civil, art. 1443 și urm.

8. Drept civil general

   Ce este novația ca mod de transformare a obligațiilor și care sunt formele ei?

   Arată baremul oficial

   Novația este operațiunea juridică prin care o obligație existentă este înlocuită cu o obligație nouă, având ca efect stingerea vechii obligații și, odată cu ea, a garanțiilor care o accesoriau, dacă părțile nu au convenit menținerea lor cu privire la noua obligație. Novația poate opera în două forme: novația obiectivă, prin schimbarea obiectului sau a cauzei obligației între aceleași părți, și novația subiectivă, prin schimbarea debitorului (un terț se obligă față de creditor în locul debitorului inițial, care este liberat) sau prin schimbarea creditorului (un nou creditor înlocuiește pe cel vechi, cu consimțământul debitorului). Condiția esențială a novației este intenția de a nova (animus novandi), care trebuie să rezulte neechivoc din act; în absența ei, operațiunea poate fi calificată drept o simplă modificare a obligației existente, care rămâne aceeași, cu garanțiile sale.

   Sursă: Codul civil, art. 1609 și urm.

9. Drept civil general

   Ce este ipoteca și care sunt cele două drepturi principale pe care le conferă creditorului ipotecar?

   Arată baremul oficial

   Ipoteca este un drept real accesoriu asupra unui bun mobil sau imobil, afectat plății unei obligații, care conferă creditorului ipotecar două drepturi principale: dreptul de urmărire, în virtutea căruia creditorul poate urmări bunul ipotecat în mâinile oricărui terț dobânditor (opozabilitatea ipotecii fiind condiționată de înscrierea ei în cartea funciară pentru imobile sau în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare pentru bunuri mobile), și dreptul de preferință, prin care creditorul ipotecar se satisface cu prioritate din prețul bunului ipotecat, înaintea creditorilor chirografari și a creditorilor ipotecari de rang inferior. Ipoteca este un drept accesoriu, urmând soarta creanței garantate, și este indivizibilă, grevând bunul în întregime indiferent de proporția din datorie care a fost achitată, până la stingerea integrală a creanței.

   Sursă: Codul civil, art. 2343 și urm.

10. Drept civil general

    Ce este gajul ca garanție reală mobiliară și ce condiții trebuie îndeplinite pentru constituirea lui?

    Arată baremul oficial

    Gajul este garanția reală mobiliară constituită printr-un contract accesoriu, prin care debitorul (gajist) remite creditorului (sau unui terț, cu acordul creditorului) un bun mobil corporal sau titluri negociabile, pentru garantarea executării unei obligații. Constituirea valabilă presupune întrunirea a două condiții cumulative: existența unui contract valabil de gaj — care produce efecte depline față de terți numai dacă bunul este deposedat de la debitor, existând totuși posibilitatea unui gaj fără deposedare pentru anumite categorii de bunuri, prin înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare — și remiterea efectivă a bunului către creditor sau terțul convenit, în cazul gajului cu deposedare. Creditorul gajist are, la fel ca cel ipotecar, drept de preferință și drept de urmărire, dar nu poate, în principiu, uza sau dispune de bunul gajat, fiind ținut să îl restituie la stingerea datoriei.

    Sursă: Codul civil, art. 2480 și urm.

11. Drept civil general

    Ce este cesiunea de creanță și în ce condiții devine ea opozabilă debitorului cedat și terților?

    Arată baremul oficial

    Cesiunea de creanță este contractul prin care creditorul (cedent) transmite unei alte persoane (cesionar) dreptul de creanță pe care îl are împotriva debitorului (cedat), fără a fi necesar, în principiu, consimțământul acestuia din urmă. Cesiunea este valabilă între cedent și cesionar din momentul încheierii acordului lor, indiferent de notificare. Pentru a fi opozabilă debitorului cedat, cesiunea trebuie fie notificată acestuia, în scris, cu indicarea identității cesionarului și a creanței cedate, fie acceptată de acesta printr-un act cu dată certă; până la notificare sau acceptare, debitorul se poate libera valabil plătind cedentului. Pentru opozabilitatea față de alți terți, rangul cesiunilor succesive se stabilește, de regulă, în funcție de data la care cesiunea a devenit opozabilă debitorului, nu în funcție de data încheierii contractului de cesiune.

    Sursă: Codul civil, art. 1566 și urm.

12. Drept civil general

    Ce este uzucapiunea imobiliară și ce condiții trebuie îndeplinite pentru dobândirea dreptului de proprietate prin acest mod?

    Arată baremul oficial

    Uzucapiunea este modul de dobândire a dreptului de proprietate, sau a altor drepturi reale principale, asupra unui imobil, prin exercitarea unei posesii utile asupra acestuia, pe durata și în condițiile prevăzute de lege. Codul civil actual reglementează două forme principale: uzucapiunea extratabulară, aplicabilă imobilelor neînscrise în cartea funciară, care presupune o posesie utilă exercitată timp de 10 ani, cu îndeplinirea unor condiții suplimentare privind decesul proprietarului tabular sau renunțarea acestuia la proprietate; și uzucapiunea tabulară, aplicabilă atunci când posesorul a fost înscris fără cauză legitimă în cartea funciară ca proprietar, caz în care dreptul se consolidează dacă posesia s-a exercitat cu bună-credință timp de 5 ani de la înscriere, fără să fie contestată. În toate cazurile, posesia trebuie să fie utilă — neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar, nu ca simplu detentor precar.

    Sursă: Codul civil, art. 930-934

13. Drept civil general

    Ce este dreptul de retenție și ce condiții trebuie îndeplinite pentru exercitarea lui?

    Arată baremul oficial

    Dreptul de retenție este dreptul real de garanție care conferă celui care deține un bun al altei persoane, pe care este obligat să îl restituie, prerogativa de a refuza restituirea până când creditorul (proprietarul bunului) îi plătește sumele pe care le datorează în legătură cu bunul respectiv. Exercitarea lui presupune întrunirea a două condiții cumulative: deținătorul trebuie să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă contra celui care cere restituirea bunului, și această creanță trebuie să fie legată de bunul respectiv, în sensul de a se fi născut fie în legătură cu obligația de restituire a bunului, fie în legătură cu conservarea, întreținerea sau îmbunătățirea bunului. Dreptul de retenție este indivizibil și opozabil terților, inclusiv creditorilor proprietarului bunului, dar nu conferă drept de preferință la distribuirea prețului bunului, distingându-se astfel de un drept de garanție propriu-zis precum ipoteca sau gajul.

    Sursă: Codul civil, art. 2495 și urm.

14. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    În ce cazuri legea prevede forma autentică obligatorie pentru actul constitutiv al unei societăți?

    Arată baremul oficial

    Actul constitutiv al societății trebuie încheiat în formă autentică în trei situații: atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil; atunci când se constituie o societate în nume colectiv sau o societate în comandită simplă (forme cu răspundere nelimitată sau mixtă a asociaților); și atunci când o societate pe acțiuni se constituie prin subscripție publică. În celelalte cazuri, actul constitutiv poate fi încheiat sub semnătură privată.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Drept comercial, subiectul nr. 2 (Legea nr. 31/1990)

15. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Care sunt mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă cecul?

    Arată baremul oficial

    Cecul trebuie să cuprindă: denumirea de "cec" exprimată în limba română (sau limba folosită la redactare); ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani; denumirea instituției de credit care trebuie să plătească (trasul); locul unde trebuie făcută plata; data și locul emiterii; și semnătura emitentului (trăgătorul). Lipsa uneia dintre aceste mențiuni atrage, de regulă, nevalabilitatea titlului ca cec, cu anumite excepții suplinite de lege (de exemplu, în lipsa unei mențiuni exprese, locul emiterii sau al plății poate fi suplinit prin dispoziții legale supletive).

    Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Drept comercial, subiectul nr. 4 (Legea nr. 59/1934)

16. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Ce este acțiunea cauzală în materie cambială și care sunt condițiile exercitării ei?

    Arată baremul oficial

    Acțiunea cauzală este acțiunea extracambială prin care posesorul cambiei valorifică raportul juridic fundamental (cauza) care a stat la baza emiterii sau transmiterii cambiei, atunci când acțiunea cambială propriu-zisă nu mai poate fi exercitată sau nu a fost exercitată. Exercitarea ei presupune întrunirea a trei condiții: posesorul cambiei să facă dovada, prin protest, a lipsei de acceptare sau de plată a cambiei; posesorul să ofere debitorului restituirea cambiei, prin depunerea ei la grefa instanței; și posesorul să facă dovada îndeplinirii formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres (adică să nu fi pierdut aceste drepturi prin propria neglijență). Scopul acțiunii cauzale este de a proteja posesorul cambiei atunci când calea cambială e blocată; ea se prescrie potrivit regulilor dreptului comun aplicabile raportului fundamental, nu potrivit termenelor scurte specifice acțiunilor cambiale.

    Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Drept comercial, subiectul nr. 10 (Legea nr. 58/1934)

17. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Ce este cambia și care sunt condițiile acceptării ei?

    Arată baremul oficial

    Cambia este un titlu de credit prin care o persoană (trăgătorul) dă ordin unei alte persoane (trasul) să plătească o sumă de bani, la scadență, unei a treia persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia. Subiectele raportului cambial sunt, așadar, trăgătorul, trasul și beneficiarul, iar mecanismul juridic funcționează prin acceptarea de către tras a ordinului de plată, moment din care trasul devine obligat cambial principal. Condițiile acceptării privesc: cine prezintă cambia și cui (posesorul cambiei o prezintă trasului, la domiciliul acestuia); data și locul prezentării pentru acceptare (înainte de scadență, la locul indicat sau la domiciliul trasului); și forma și conținutul acceptării (se scrie pe cambie, prin cuvântul "acceptat" sau un termen echivalent, urmat de semnătura trasului; simpla semnătură a trasului pe fața cambiei valorează, de asemenea, acceptare).

    Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Drept comercial, subiectul nr. 4 (Legea nr. 58/1934)

18. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Ce este biletul la ordin și care sunt mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă, potrivit Legii nr. 58/1934?

    Arată baremul oficial

    Biletul la ordin este un titlu de credit prin care o persoană (emitent) se obligă necondiționat să plătească o sumă de bani determinată, la o dată stabilită, unei alte persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Diferența esențială față de cambie este că biletul la ordin are doar doi participanți inițiali — emitent și beneficiar —, emitentul asumându-și direct rolul de debitor principal, fără să existe un terț tras. Mențiunile obligatorii, reglementate prin trimitere la regimul cambiei, sunt: denumirea de „bilet la ordin” înscrisă în text și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea titlului; promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; indicarea scadenței; indicarea locului unde trebuie făcută plata; numele beneficiarului; data și locul emiterii; și semnătura emitentului. Lipsa uneia dintre aceste mențiuni atrage, în principiu, nevalabilitatea titlului ca bilet la ordin, cu excepțiile expres prevăzute de lege pentru scadență și loc de plată, suplinite prin prezumții legale.

    Sursă: Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, art. 104 și urm.

19. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Ce este fondul de comerț și din ce elemente este alcătuit?

    Arată baremul oficial

    Fondul de comerț este ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și incorporale (mărci, embleme, brevete, clientelă, vad comercial, firmă), pe care un profesionist le afectează desfășurării activității sale, în scopul atragerii clientelei și obținerii de profit. Nu se confundă cu patrimoniul profesionistului, fiind doar o universalitate de fapt, nu o universalitate juridică, afectată unui scop economic determinat. Elementele fondului de comerț se împart, în principal, în elemente corporale — mărfuri, materii prime, utilaje, mobilier, imobile afectate activității — și elemente incorporale — firma, emblema, mărcile și alte drepturi de proprietate industrială, brevetele de invenție, clientela și vadul comercial. Fiind o universalitate de fapt, fondul de comerț poate face obiectul unor operațiuni juridice distincte de cele privind elementele sale individuale — poate fi vândut, dat în locațiune sau constituit ca aport la capitalul social, ca întreg.

    Sursă: Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale; doctrina de drept comercial

20. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Ce efecte produce înregistrarea în registrul comerțului, potrivit Legii nr. 26/1990?

    Arată baremul oficial

    Înregistrarea în registrul comerțului produce, în principal, două efecte: unul constitutiv sau declarativ, în funcție de operațiune — pentru înmatricularea inițială a profesionistului, înregistrarea are, de regulă, efect constitutiv, în timp ce pentru mențiunile ulterioare, efectul este declarativ, constatând o situație juridică deja existentă — și unul de opozabilitate față de terți. Din perspectiva opozabilității, datele înregistrate sunt prezumate a fi cunoscute de terți de la data efectuării publicității legale, astfel încât profesionistul nu poate opune terților de bună-credință acte sau fapte neînregistrate, dar terții pot opune profesionistului situația reală, chiar neînregistrată, dacă o cunoșteau. Registrul comerțului este public, oricine putând obține informații și copii certificate privind înregistrările efectuate, iar oficiile registrului comerțului au obligația de a comunica, la cerere, aceste date.

    Sursă: Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, art. 4-5

21. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Ce este procedura insolvenței și care sunt principalele ei forme, potrivit Legii nr. 85/2014?

    Arată baremul oficial

    Procedura insolvenței este procedura colectivă, concursuală și egalitară care se aplică debitorului aflat în insolvență — incapacitate vădită de a plăti datoriile exigibile cu sumele de bani disponibile — sau în stare de insolvență iminentă, în anumite condiții, pentru a-i acoperi pasivul, fie prin reorganizarea activității ori a debitorului, fie prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul acestuia, chiar dacă acestea sunt grevate de garanții. Legea nr. 85/2014 reglementează, în principal, două forme: procedura generală, care se aplică societăților și altor categorii de debitori prevăzuți de lege și care presupune, ca regulă, parcurgerea unei perioade de observație, urmată fie de un plan de reorganizare, fie de faliment; și procedura simplificată, aplicabilă anumitor categorii de debitori, care presupune intrarea directă în faliment, fără parcurgerea etapelor procedurii generale. Executorul judecătoresc are un interes practic direct față de procedură, întrucât deschiderea procedurii insolvenței suspendă de drept toate executările silite pornite de creditori împotriva debitorului.

    Sursă: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, art. 5 și art. 75

22. Drept comercial — activitatea profesioniștilor

    Care sunt principalele obligații profesionale ale unui profesionist, distincte de simpla înregistrare în registrul comerțului?

    Arată baremul oficial

    Independent de obligația de înregistrare inițială și a mențiunilor ulterioare în registrul comerțului, profesionistul are, printre principalele obligații profesionale: obligația de a ține evidența contabilă, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991 și reglementărilor specifice, cu întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale; obligația de a folosi, în activitatea sa, firma și emblema înregistrate, cu excluderea unor denumiri care ar induce în eroare terții asupra identității sau naturii activității; obligația de a exercita activitatea cu bună-credință și potrivit uzanțelor cinstite, evitând actele de concurență neloială; și, dacă este cazul, obligația de a solicita autorizațiile sau avizele specifice activității desfășurate, anterior sau concomitent cu începerea acesteia. Nerespectarea acestor obligații poate atrage, după caz, răspunderea contravențională, civilă sau, în cazurile grave, penală, independent de eventuala radiere din registrul comerțului.

    Sursă: Legea contabilității nr. 82/1991; Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului

23. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce caractere trebuie să întrunească o creanță pentru a fi pusă în executare silită?

    Arată baremul oficial

    Creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă. Caracterul lichid presupune fie o creanță lichidă determinată (obiectul obligației este stabilit sau, dacă e o sumă de bani, cuantumul ei este determinat prin titlul executoriu), fie o creanță lichidă determinabilă (titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea ei prin calcul matematic, fără a fi necesară o nouă judecată). Caracterul exigibil presupune că datoria a ajuns la scadență (creditorul o poate cere de îndată) sau că debitorul a fost decăzut din beneficiul termenului de plată. Regimul e diferit pentru creanțele afectate de termen sau condiție: executarea silită nu poate începe decât după împlinirea termenului sau realizarea condiției.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Drept procesual civil, subiectul nr. 8

24. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    În ce constă înștiințarea prealabilă a debitorului în procedura executării silite și ce sancțiune intervine dacă nu este comunicată?

    Arată baremul oficial

    După încuviințarea executării silite, potrivit art. 667 alin. (1) C.proc.civ., executorul judecătoresc trebuie să comunice debitorului o copie a încheierii de încuviințare, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate, a titlului executoriu, dacă legea nu prevede altfel. Necomunicarea acestor acte este sancționată cu nulitatea executării, cu excepțiile prevăzute de lege. În plus, potrivit art. 668 C.proc.civ., odată cu comunicarea încheierii, executorul trebuie să îi transmită debitorului și o somație, cuprinzând un termen de plată; neîndeplinirea acestei obligații în termenul prevăzut atrage aceeași sancțiune a nulității. Legea prevede însă excepții de la obligația comunicării titlului executoriu și a somației, pentru anumite proceduri speciale de executare unde acestea nu sunt necesare.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Drept procesual civil, subiectul nr. 7 (art. 667-668 C.proc.civ.)

25. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Cum se desfășoară urmărirea silită directă atunci când obiectul executării este predarea silită a unui bun imobil?

    Arată baremul oficial

    După încuviințarea executării, executorul trece la predarea efectivă a imobilului către creditor, cu respectarea restricțiilor legale privind evacuarea din locuință (care nu se aplică însă în anumite cazuri expres prevăzute de lege). Despre efectuarea predării se întocmește un proces-verbal, care constituie el însuși titlu executoriu în privința cheltuielilor de executare stabilite prin acesta. Dacă în imobil se aflau bunuri mobile ale debitorului, legea reglementează depozitarea lor și, dacă nu sunt ridicate într-un termen rezonabil, revânzarea bunurilor rămase în depozit. Dacă debitorul sau un terț reocupă ulterior imobilul fără drept, creditorul poate cere din nou predarea silită, fără o nouă judecată asupra fondului.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs stagiari, 19.11.2025 — Drept procesual civil, subiectul nr. 9

26. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Care sunt bunurile mobile care nu pot fi urmărite silit?

    Arată baremul oficial

    Codul de procedură civilă exceptează de la urmărirea silită anumite categorii de bunuri mobile, pentru a proteja un minim necesar traiului și activității profesionale a debitorului: bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult; bunurile necesare exercitării ocupației sau profesiei debitorului (unelte de muncă, materiale profesionale indispensabile), în limitele stabilite de lege; și veniturile bănești ale debitorului (salariu, pensie și alte venituri periodice), care pot fi urmărite doar în limita unei fracțiuni prevăzute de lege, restul fiind insesizabil. Încălcarea acestor limite atrage nulitatea actelor de executare efectuate cu depășirea lor.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs stagiari, 19.11.2025 — Drept procesual civil, subiectul nr. 3

27. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Care sunt cauzele de întrerupere a prescripției dreptului de a obține executarea silită și când se consideră că prescripția nu a fost întreruptă?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 709 alin. (1) C.proc.civ., prescripția se întrerupe: pe data când debitorul îndeplinește, înainte de începerea executării sau în cursul ei, un act voluntar de executare a obligației din titlu sau recunoaște datoria în orice alt mod; pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; pe data depunerii cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori; pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare; pe data depunerii cererii de reluare a executării; și în alte cazuri prevăzute de lege. Potrivit alin. (3), prescripția NU se consideră întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea — în aceste situații, creditorul poate porni o nouă executare doar dacă se mai află înăuntrul termenului de prescripție. Efectul întreruperii este ștergerea termenului scurs anterior și începerea curgerii unui nou termen de prescripție.

    Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Drept procesual civil, subiectul nr. 6 (art. 709 C.proc.civ.)

28. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce efecte produce urmărirea silită imobiliară față de terți și față de debitorul urmărit?

    Arată baremul oficial

    Față de terți (art. 827-828 C.proc.civ.), efectul principal al notării urmăririi în cartea funciară este inopozabilitatea: drepturile reale sau alte drepturi înscrise ulterior notării nu pot fi opuse creditorului urmăritor și nici adjudecatarului, cu excepțiile prevăzute de lege. Față de debitorul urmărit sau, după caz, față de terțul dobânditor al imobilului ipotecat (art. 831-832 C.proc.civ.), efectele constau în: decăderea din dreptul de a mai efectua acte de administrare asupra imobilului urmărit; stabilirea momentului de la care aceste efecte se produc; posibilitatea numirii unui administrator-sechestru care să gestioneze imobilul pe durata executării; posibilitatea evacuării debitorului sau a terțului dobânditor din imobilul urmărit, dacă e cazul; și pierderea dreptului debitorului sau terțului dobânditor de a culege și dispune de fructele și veniturile imobilului în folosul propriu, cu excepțiile prevăzute de lege.

    Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Drept procesual civil, subiectul nr. 10 (art. 827-828, 831-832 C.proc.civ.)

29. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce act procedural întocmește executorul judecătoresc pentru a constata efectuarea plății și liberarea debitorului în procedura ofertei reale de plată?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 1008 C.proc.civ., dacă creditorul acceptă oferta reală de plată sau, deși refuză, instanța o validează, executorul judecătoresc întocmește un proces-verbal prin care constată acceptarea ofertei reale (sau, după caz, executarea acesteia potrivit hotărârii instanței) și efectuarea plății sumei sau predarea bunului oferit. Procesul-verbal menționează liberarea debitorului de obligația sa, în limita a ceea ce a fost oferit și acceptat/validat. Dacă bunul oferit era grevat de o garanție reală (ipotecă), procesul-verbal menționează și că cel interesat va putea cere, pe baza lui, radierea din cartea funciară (sau din alte registre publice) a drepturilor de ipotecă ori a altor garanții constituite pentru garantarea creanței astfel stinse.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Proba practică, subiectul nr. 3 (art. 1008 C.proc.civ.)

30. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce trebuie să cuprindă actul procedural prin care executorul judecătoresc stabilește cuantumul penalităților de întârziere datorate pentru neexecutarea la termen a unei obligații de plată?

    Arată baremul oficial

    Actul procedural (proces-verbal de stabilire a penalităților de întârziere) trebuie să cuprindă, potrivit art. 657 alin. (1) C.proc.civ., mențiunile comune oricărui act de executare: denumirea și sediul organului de executare, data întocmirii, numărul dosarului de executare, titlul executoriu în temeiul căruia se face executarea, sumele datorate cu titlu de obligație principală, precum și modul de calcul al penalităților (procentul aplicat, baza de calcul, perioada de întârziere luată în calcul și rezultatul calculului), datele de identificare ale creditorului și debitorului, precum și semnătura și ștampila executorului judecătoresc, potrivit art. 657 alin. (3). Calculul propriu-zis aplică procentul de penalitate stabilit prin titlu la suma restantă, pentru fiecare zi de întârziere dintre scadență și data plății sau a întocmirii actului.

    Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Proba practică, subiectul nr. 1 (art. 657 C.proc.civ.)

31. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce este contestația la executare și care sunt principalele ei obiecte, potrivit art. 712 C.proc.civ.?

    Arată baremul oficial

    Contestația la executare este calea procesuală specifică prin care persoanele interesate sau vătămate prin executare pot ataca actele de executare silită, precum și, în anumite condiții, titlul executoriu însuși. Poate avea ca obiect: (1) actele de executare propriu-zise, atunci când se invocă nelegalitatea acestora (contestație la executare propriu-zisă); (2) lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, dacă acesta nu este suficient de clar, situație în care contestația se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută; (3) refuzul executorului judecătoresc de a începe executarea silită sau de a îndeplini un act de executare în condițiile legii. Se pot invoca, pe calea contestației la executare, și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, dar numai dacă legea nu prevede o altă cale de atac pentru a le valorifica.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 712

32. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce este perimarea executării silite și în ce condiții intervine, potrivit art. 697 C.proc.civ.?

    Arată baremul oficial

    Perimarea este sancțiunea care intervine atunci când creditorul lasă să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, care era în sarcina sa; în acest caz, executarea silită se perimă de drept. Perimarea produce ca efect desființarea tuturor actelor de executare, cu excepția cazului în care legea prevede altfel; se constată, la cererea executorului judecătoresc, a debitorului sau a oricărei persoane interesate, de către instanța de executare, prin încheiere dată cu citarea părților. Termenul de perimare se întrerupe prin îndeplinirea unui act de executare. Perimarea unei forme de urmărire, când există mai multe forme concomitente, nu atrage perimarea celorlalte, care se pot continua distinct.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 697

33. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce este poprirea și care sunt persoanele implicate în această formă de executare silită?

    Arată baremul oficial

    Poprirea este forma de executare silită prin care creditorul urmărește sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului urmărit de o terță persoană, numită terț poprit. Sunt implicate trei persoane: creditorul urmăritor (popritor), debitorul urmărit și terțul poprit, care este el însuși debitor al debitorului urmărit. Poprirea se înființează prin adresă comunicată terțului poprit de către executorul judecătoresc, la cererea creditorului, prin încheiere, fără îndeplinirea vreunei alte formalități, în care se precizează suma pentru care s-a înființat. De la data comunicării, sumele sau bunurile poprite sunt indisponibilizate, terțul poprit fiind obligat să nu plătească debitorului, sub sancțiunea de a fi el însuși obligat la plată, prin validarea popririi.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 780 și urm.

34. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Care sunt principalele cazuri în care poate fi suspendată executarea silită, potrivit Codului de procedură civilă?

    Arată baremul oficial

    Executarea silită se poate suspenda: (1) prin acordul părților, la cererea creditorului sau a debitorului, cu acordul creditorului, formulată direct executorului judecătoresc; (2) prin hotărâre judecătorească, atunci când instanța de executare admite o cerere de suspendare formulată în cadrul contestației la executare, cu obligarea, de regulă, la plata unei cauțiuni; (3) în alte cazuri prevăzute expres de lege, precum admiterea în principiu a unei cereri de repunere în termen, formularea unei cereri de recuzare a executorului judecătoresc sau declararea unei căi extraordinare de atac care suspendă de drept executarea, în cazurile expres prevăzute de lege. Suspendarea produce efectul întreruperii cursului executării, actele deja îndeplinite rămânând valabile, dar nemaifiind posibilă continuarea până la ridicarea măsurii.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 719 și urm.

35. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce este sechestrul aplicat bunurilor mobile ale debitorului în procedura executării silite și care sunt principalele lui efecte?

    Arată baremul oficial

    Sechestrul este actul procedural prin care executorul judecătoresc identifică și indisponibilizează bunurile mobile urmăribile ale debitorului, în vederea valorificării lor pentru satisfacerea creanței. Executorul întocmește un proces-verbal de sechestru, în care descrie bunurile identificate, evaluarea lor provizorie și, dacă este cazul, numește un custode căruia îi sunt lăsate în pază bunurile sechestrate (care poate fi chiar debitorul, un membru al familiei sale sau o altă persoană). Din momentul aplicării sechestrului, debitorul nu mai poate dispune de bunurile sechestrate; actele de dispoziție încheiate ulterior sunt inopozabile creditorului urmăritor. Sechestrul rămâne valabil pe toată durata executării, chiar dacă bunurile sunt lăsate în posesia debitorului sau a custodelui, iar sustragerea, distrugerea sau degradarea lor de către debitor ori custode atrage răspundere penală.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 731 și urm.

36. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Care sunt principalele etape ale vânzării la licitație publică a unui imobil urmărit silit?

    Arată baremul oficial

    Procedura cuprinde, în esență: întocmirea de către executorul judecătoresc a publicației de vânzare, cuprinzând descrierea imobilului, prețul de începere a licitației (stabilit, de regulă, pe baza unei expertize de evaluare) și data primului termen de licitație; afișarea și publicarea publicației, la sediul organului de executare, al instanței, al primăriei, precum și, dacă este cazul, prin mijloace electronice; desfășurarea licitației la data și locul fixate, cu adjudecarea imobilului către cel care oferă prețul cel mai mare, dintre cei care au depus, în avans, cel puțin 10% din prețul de începere ca garanție de participare; dacă la primul termen nu se prezintă niciun ofertant sau prețul oferit este sub prețul de începere, se fixează un nou termen, cu reducerea prețului de începere; întocmirea actului de adjudecare, care constituie titlu de proprietate și titlu executoriu împotriva debitorului pentru obligația de predare a imobilului; și, în final, distribuirea sumei obținute între creditori, potrivit ordinii de preferință legale.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 836 și urm.

37. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Ce este ordinea de preferință în distribuirea sumei rezultate din executarea silită și cum se stabilește ea între creditori concurenți?

    Arată baremul oficial

    Atunci când din valorificarea bunurilor debitorului rezultă o sumă insuficientă pentru satisfacerea integrală a tuturor creditorilor care au poprit sau urmărit bunul, executorul judecătoresc întocmește un proces-verbal de distribuire prin care alocă suma potrivit ordinii de preferință prevăzute de lege. Această ordine plasează, de regulă, întâi creanțele privilegiate legate de conservarea și administrarea bunului (cheltuielile de executare), apoi creanțele garantate cu drepturi reale (ipoteci, gajuri), în ordinea rangului lor, și, în final, creanțele chirografare, care se satisfac proporțional, dacă suma rămasă este insuficientă pentru toate. Distribuirea se poate contesta pe calea contestației la executare, în termenul legal de la comunicarea procesului-verbal de distribuire.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 864 și urm.

38. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Cum se execută silit obligația de a face care nu poate fi îndeplinită de altă persoană decât debitorul (obligație intuitu personae)?

    Arată baremul oficial

    Dacă obligația de a face nu poate fi executată prin altă persoană decât debitorul, fiindcă are un caracter strict personal, creditorul poate cere instanței de executare obligarea debitorului la plata unei penalități, pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. Instanța fixează, prin încheiere, penalitatea, care se calculează începând de la data comunicării încheierii de încuviințare a executării. Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii debitorul nu execută obligația, creditorul poate cere transformarea penalității în despăgubiri, printr-o cerere adresată instanței care a stabilit penalitatea, prin dovedirea prejudiciului efectiv suferit. Penalitatea nu este definitivă și poate fi majorată sau redusă de instanță, la cererea părții interesate, în funcție de comportamentul debitorului.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 906

39. Executarea silită (Cartea a V-a C.proc.civ.)

    Cine poate cere pornirea executării silite și ce rol joacă principiul disponibilității în această fază?

    Arată baremul oficial

    Executarea silită se poate porni numai la cererea creditorului, care are, potrivit principiului disponibilității, dreptul exclusiv de a decide dacă și când își valorifică creanța prin executare silită, precum și asupra formei de executare pe care o alege dintre cele prevăzute de lege sau asupra bunurilor pe care le urmărește. Cererea de executare se depune la executorul judecătoresc competent, împreună cu titlul executoriu; executorul nu poate porni din oficiu executarea. Odată începută executarea, creditorul poate renunța la ea, în tot sau în parte, printr-o simplă declarație, caz în care executorul dispune încetarea executării. Instanța de executare intervine doar la cererea părților interesate, pentru încuviințarea executării, soluționarea contestațiilor sau a altor incidente, nu din oficiu.

    Sursă: Codul de procedură civilă, art. 622-623

40. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Care sunt abaterile disciplinare pentru care intervine răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc?

    Arată baremul oficial

    Potrivit Legii nr. 188/2000, constituie abateri disciplinare: nerespectarea secretului profesional; încălcarea incompatibilităților și interdicțiilor prevăzute de lege; săvârșirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probității profesionale ori bunelor moravuri; neîndeplinirea obligațiilor privind formarea profesională a executorilor judecătorești stagiari angajați pe bază de contract; întârzierea sistematică și neglijența în efectuarea lucrărilor; absența nejustificată de la birou; și omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, conform art. 35 alin. (2) din lege.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime + stagiari, 19-20.11.2025 — Organizarea profesiei (Legea nr. 188/2000, art. 47)

41. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Ce condiții trebuie să îndeplinească o persoană pentru a putea fi numită executor judecătoresc?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 15 din Legea nr. 188/2000, persoana trebuie: să aibă cetățenia română și domiciliul în România; să aibă capacitate deplină de exercițiu; să fie licențiată în drept; să nu aibă antecedente penale și să se bucure de o bună reputație; să cunoască limba română; și să fi promovat examenul de definitivat sau, după caz, să fi exercitat timp de 3 ani funcții de specialitate juridică, cu condiția de a fi promovat un examen de admitere în profesie. Sunt scutite de acest examen persoanele care au promovat examenul de definitivat în profesia juridică din care provin (de exemplu, judecători sau notari definitivi).

    Sursă: Barem UNEJ, concurs 3 ani vechime, 20.11.2025 — Organizarea profesiei (Legea nr. 188/2000, art. 15)

42. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Care sunt cazurile de incompatibilitate a executorului judecătoresc?

    Arată baremul oficial

    Executorul judecătoresc nu poate desfășura: activitate salarizată în cadrul altor profesii, cu excepția activității didactice universitare și a activității artistice, literare sau publicistice; funcția de deputat sau senator ori de consilier în consiliile județene sau locale, pe durata mandatului; activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; și nu poate avea calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de asociat comanditat în societățile în comandită simplă sau pe acțiuni, de administrator ori membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăți pe acțiuni, sau de administrator al unei societăți profesionale, altele decât cele de executori judecătorești.

    Sursă: Barem UNEJ, concurs stagiari, 19.11.2025 — Organizarea profesiei (Legea nr. 188/2000, art. 40)

43. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Care sunt drepturile executorului judecătoresc, potrivit Legii nr. 188/2000?

    Arată baremul oficial

    Executorul judecătoresc are dreptul la: stabilitate în funcție (nu poate fi mutat sau eliberat din funcție decât în condițiile legii); recunoașterea vechimii în funcții juridice anterior exercitate; ocrotirea de către lege în exercitarea atribuțiilor sale (fiind asimilat, sub acest aspect, funcționarului public); dreptul la onorariu pentru serviciile prestate, stabilit potrivit legii; dreptul la concediu de odihnă anual; și dreptul la asistență socială, în condițiile prevăzute de lege pentru profesiile liberale.

    Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Organizarea profesiei (Legea nr. 188/2000, art. 41)

44. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Cum este reglementat programul de lucru al executorului judecătoresc și eliberarea de copii de pe actele întocmite de acesta?

    Arată baremul oficial

    Potrivit art. 55 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc își desfășoară activitatea în cadrul unui program de lucru stabilit astfel încât să asigure exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor sale și accesul justițiabililor la serviciile biroului. Potrivit art. 53 alin. (1), actele întocmite de executorul judecătoresc în exercitarea atribuțiilor sale (procese-verbale, somații, încheieri etc.) au caracterul de acte de autoritate publică și se bucură de forța probantă prevăzută de lege. Potrivit art. 53 alin. (3), executorul judecătoresc este obligat să elibereze, la cererea părților interesate sau a altor persoane îndreptățite potrivit legii, copii legalizate de pe actele aflate în arhiva sa.

    Sursă: Barem UNEJ, examen definitivat, 28.11.2017 — Organizarea profesiei (Legea nr. 188/2000, art. 53, 55)

45. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Care este competența teritorială a executorului judecătoresc în efectuarea executării silite, potrivit Legii nr. 188/2000?

    Arată baremul oficial

    Executorul judecătoresc își desfășoară activitatea în circumscripția judecătoriei pe lângă care funcționează. Pentru executarea silită a creanțelor, competența teritorială a executorului nu este însă strict limitată la propria circumscripție: executorul competent este cel din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul sau sediul debitorului, ori, după caz, locul situării bunurilor urmărite, atunci când printre bunurile urmăribile se află imobile. Această regulă asigură creditorului o marjă de alegere între mai mulți executori funcționând în respectiva circumscripție de curte de apel, dar nu îi permite să aleagă un executor complet străin de locul debitorului sau al bunurilor. Necompetența teritorială a executorului nu atrage nulitatea absolută a actelor de executare, ci poate fi invocată de partea interesată pe calea contestației la executare.

    Sursă: Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, art. 8

46. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    În ce cazuri poate fi suspendat din funcție executorul judecătoresc, potrivit Legii nr. 188/2000?

    Arată baremul oficial

    Suspendarea din funcție a executorului judecătoresc intervine, printre altele: în cazul în care împotriva sa s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru o infracțiune săvârșită în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta, ori pentru o altă infracțiune care îl face nedemn de a mai exercita profesia, până la soluționarea definitivă a cauzei; la cererea proprie, pentru motive justificate; și ca sancțiune disciplinară, atunci când fapta abaterii disciplinare, prin gravitatea sa, justifică o astfel de măsură, dispusă de instanța disciplinară competentă. Pe durata suspendării, executorul nu poate exercita nicio activitate specifică profesiei; activitatea biroului este asigurată, dacă este cazul, de un alt executor judecătoresc, prin desemnare, pentru a proteja interesele justițiabililor aflați în raporturi cu biroul respectiv.

    Sursă: Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, art. 21

47. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Care sunt principalele cazuri de încetare a calității de executor judecătoresc, potrivit Legii nr. 188/2000?

    Arată baremul oficial

    Calitatea de executor judecătoresc încetează, printre altele, prin: demisie; pensionare, la împlinirea vârstei prevăzute de lege sau la cerere, în condițiile legii; incapacitate de muncă permanentă, constatată în condițiile legii; deces; excludere din profesie, dispusă ca sancțiune disciplinară pentru abateri grave; și în cazul în care executorul nu mai îndeplinește condițiile de exercitare a profesiei prevăzute de lege, de exemplu pierderea capacității depline de exercițiu sau a bunei reputații, prin condamnare definitivă pentru o infracțiune care aduce atingere prestigiului profesiei. Încetarea calității de executor este constatată printr-un act al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, și are ca efect radierea din Tabloul executorilor judecătorești.

    Sursă: Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, art. 22

48. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Ce este Camera executorilor judecătorești și care sunt principalele ei atribuții?

    Arată baremul oficial

    Camera executorilor judecătorești este organizația profesională constituită la nivelul circumscripției fiecărei curți de apel, din care fac parte, de drept, toți executorii judecătorești în funcțiune din acea circumscripție. Printre atribuțiile principale se numără: urmărirea respectării de către executorii judecătorești a obligațiilor profesionale și deontologice; soluționarea, prin organele proprii, a divergențelor dintre executori sau dintre executori și părți privind onorariile ori alte aspecte ale exercitării profesiei, în primă fază; organizarea și supravegherea, la nivel local, a activității de perfecționare profesională continuă a executorilor și a executorilor stagiari; și reprezentarea intereselor profesionale ale membrilor săi în raporturile cu autoritățile locale și cu instanțele din circumscripție. Camera funcționează sub coordonarea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ale cărei hotărâri și regulamente le aplică la nivel teritorial.

    Sursă: Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, art. 26 și urm.

49. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Care sunt principalele atribuții ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești?

    Arată baremul oficial

    Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești este organismul central de conducere a profesiei, cu personalitate juridică, din care fac parte toate camerele teritoriale ale executorilor judecătorești. Printre atribuțiile sale se numără: elaborarea statutului profesiei și a regulamentelor de aplicare a legii; organizarea concursurilor și examenelor de admitere, de definitivat și de dobândire a calității de executor judecătoresc; exercitarea acțiunii disciplinare, prin comisiile de disciplină, împotriva executorilor care au comis abateri; gestionarea patrimoniului comun al profesiei; reprezentarea profesiei în raporturile cu autoritățile publice centrale, inclusiv cu Ministerul Justiției, în procesul legislativ care privește profesia; și asigurarea perfecționării profesionale continue a executorilor judecătorești și a executorilor stagiari, la nivel național.

    Sursă: Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, art. 28 și urm.

50. Legea nr. 188/2000 — organizarea profesiei de executor judecătoresc

    Ce registre este obligat să țină executorul judecătoresc în activitatea sa, potrivit Legii nr. 188/2000 și regulamentului de aplicare?

    Arată baremul oficial

    Executorul judecătoresc este obligat să țină, pentru fiecare birou, o serie de registre obligatorii, printre care: registrul general, în care se înregistrează, în ordine cronologică, toate cererile adresate biroului, cu numărul de ordine, data și obiectul cererii; registrele de valori pentru sumele încasate în cadrul procedurii de executare, care se depun, de regulă, la o unitate bancară, pe conturi purtătoare de dobândă, distincte de patrimoniul propriu al executorului; și, dacă e cazul, alte evidențe specifice actelor pe care le îndeplinește. Aceste registre sunt supuse controlului profesional periodic exercitat de Camera executorilor judecătorești și pot fi verificate și de organele fiscale, în legătură cu obligațiile de raportare și impozitare a veniturilor din activitatea profesională.

    Sursă: Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, art. 45 și Regulamentul de punere în aplicare