Agent penitenciar — ANP

Ce include pregătirea

Tot ce îți trebuie ca să treci proba scrisă la concursul de Agent penitenciar, într-un singur loc: grile cu explicații, simulare de examen online și un pachet complet care le reunește.

• Pachet PDF — 130 de grile cu explicații. Vezi detaliile pachetului PDF.
• Simulare de examen online — 50 de întrebări, cronometrată. Vezi detaliile simulării.
• Pachet complet — PDF + simulare, la preț redus. Vezi pachetul complet.
• 20 de grile gratuite — încearcă înainte să cumperi. Vezi grilele gratuite.
• 25 de subiecte deschise cu barem — practică liberă, autocorectare. Vezi subiectele deschise.

Baza de pregătire în cifre

Numerele de mai jos vin direct din baza noastră de date și reflectă exact ce primești — nu sunt estimări de marketing.

• 130grile cu explicații în pachetul PDF
• 150întrebări în baza pentru simulare
• 50întrebări extrase la fiecare simulare
• 90 mindurata unei simulări cronometrate
• 30subiecte rezolvate din concursuri oficiale
• 20grile gratuite, fără plată
• 25subiecte deschise cu barem oficial

Pachetul PDF — 130 de grile cu explicații

Un document PDF cu 130 de grile aliniate la programa oficială, fiecare cu răspunsul corect și o explicație detaliată cu referințe legale. Se descarcă imediat după plată și este personalizat cu numele tău.

• 130 de grile cu explicații pe toată programa
• 30 de subiecte rezolvate din concursurile oficiale anterioare
• Explicații detaliate și referințe legale pentru fiecare întrebare
• Descărcare imediată, personalizat cu numele tău

Simularea de examen online

Dintr-o bază de 150 de întrebări, fiecare simulare extrage 50 de întrebări și le cronometrează timp de 90 de minute, pe temele programei oficiale. Acesta e formatul fix al platformei, care poate diferi ca durată și număr de subiecte de proba scrisă reală — vezi programa de concurs pentru detaliile probei oficiale. La final primești punctajul și corectarea.

• Simulări generate dintr-o bază de 150 întrebări
• Număr nelimitat de simulări pe toată perioada de acces
• Mod examen (cronometrat) sau liber, cu corectare automată

Pachetul complet — PDF + Simulare online

Cea mai completă formulă: pachetul PDF cu 130 de grile și simularea de examen online, la un preț mai mic decât cumpărate separat.

• Tot din pachetul PDF (130 de grile cu explicații)
• Tot din simularea online (cronometrată, cu corectare)
• Economisești față de cumpărarea separată

Încearcă gratuit

Rezolvă 20 de grile gratuite din baza noastră, cu răspunsuri și explicații — fără cont și fără plată.

Subiecte deschise — barem oficial

25 de subiecte deschise (nu grilă), extrase din concursuri oficiale anterioare, fiecare cu un răspuns-model în stil barem oficial. Gândește-ți sau scrie-ți răspunsul, apoi apasă pe fiecare subiect ca să vezi baremul — fără cont, fără corectare automată, doar autoevaluare.

1. Etica și deontologia profesională

   Enumerați cel puțin 8 obligații ale funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare privind îndeplinirea atribuțiilor profesionale, conform art. 6 din Anexa nr. 1 la OMJ nr. 2794/C/2004 (Codul deontologic).

   Arată baremul oficial

   În îndeplinirea atribuțiilor profesionale, funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare au obligația: să cunoască și să respecte Constituția și legile țării, aplicând dispozițiile legale cu respectarea eticii profesionale; să se comporte civilizat și demn, cu stăpânire de sine, amabilitate și politețe; să constituie un exemplu pentru subordonați, colegi și persoanele private de libertate, contribuind la o imagine pozitivă a instituției; să execute cu profesionalism, la termen, atribuțiile ce le revin, dând dovadă de cinste, corectitudine și disciplină; să se prezinte la serviciu într-o stare corespunzătoare și să folosească timpul de lucru și resursele instituției eficient, doar pentru îndeplinirea atribuțiilor; să asigure ocrotirea bunurilor instituției și să prevină producerea oricărui prejudiciu; să respecte prevederile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile; să nu manifeste toleranță față de abateri și să informeze autoritățile abilitate despre infracțiunile de care iau cunoștință în legătură cu serviciul, în special faptele de corupție; și să informeze șeful ierarhic despre existența unui conflict de interese privind exercitarea atribuțiilor de serviciu.

   Sursă: art. 6 din Anexa nr. 1 la OMJ nr. 2794/C/2004

2. Legea nr. 145/2019 — Statutul polițiștilor de penitenciare

   Enumerați situațiile în care funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare se află în conflict de interese, conform art. 50 din Legea nr. 293/2004.

   Arată baremul oficial

   Funcționarul public cu statut special se află în conflict de interese atunci când: (1) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea unor decizii privind persoane fizice sau juridice cu care este soț/soție, rudă de gradul I sau cu care are relații cu caracter patrimonial; (2) este chemat să participe într-o comisie constituită potrivit legii, din care face parte și soțul/soția sau o rudă de gradul I; (3) interesele sale patrimoniale, ale soțului/soției sau ale rudelor de gradul I ar putea influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

   Sursă: art. 50 din Legea nr. 293/2004 (statut, actualmente reglementat de Legea nr. 145/2019)

3. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

   Precizați din cine este alcătuită comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, potrivit art. 32 din Legea nr. 254/2013.

   Arată baremul oficial

   Comisia are trei membri: directorul penitenciarului, care îndeplinește și funcția de președinte al comisiei; șeful serviciului sau biroului responsabil cu aplicarea regimurilor de executare; și, ca al treilea membru, șeful serviciului sau biroului de educație ori — după caz, în funcție de organizarea internă a unității — șeful serviciului sau biroului de asistență psihosocială.

   Sursă: art. 32 din Legea nr. 254/2013

4. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

   Enumerați situațiile în care, potrivit art. 55 din Legea nr. 254/2013, se consideră că a încetat refuzul de hrană al persoanei condamnate.

   Arată baremul oficial

   Refuzul de hrană încetează în una dintre următoarele trei situații: (1) persoana condamnată declară, în scris sau verbal, că renunță la refuzul de hrană; (2) persoana acceptă efectiv hrana pusă la dispoziție zilnic, la orele stabilite, de administrația penitenciarului; (3) se constată, direct sau pe baza unor investigații ori determinări clinice de specialitate, că persoana s-a alimentat.

   Sursă: art. 55 din Legea nr. 254/2013

5. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

   Ce condiții trebuie să îndeplinească o persoană condamnată pentru a beneficia de dreptul la vizită intimă?

   Arată baremul oficial

   Persoana condamnată trebuie să îndeplinească cumulativ cinci condiții: (1) să fie condamnată definitiv și repartizată într-un regim de executare compatibil cu acordarea acestui drept; (2) să existe o relație de căsătorie, dovedită cu copie legalizată a certificatului de căsătorie, sau o relație de parteneriat asimilată acesteia; (3) să nu fi beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare cererii, de permisiune de ieșire din penitenciar; (4) să nu fi fost sancționată disciplinar în ultimele 6 luni anterioare cererii, sau sancțiunea să fi fost ridicată; (5) să participe activ la programe educaționale, de asistență psihologică sau de asistență socială ori să presteze muncă.

   Sursă: Legea nr. 254/2013 — condiții pentru dreptul la vizită intimă

6. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

   Enumerați 10 obligații ale personalului care execută serviciul de pază, escortare, însoțire și supraveghere a persoanelor private de libertate, potrivit art. 3 din OMJ nr. 1676/C/2010.

   Arată baremul oficial

   Printre obligațiile prevăzute la art. 3 se numără: (1) respectarea întocmai a îndatoririlor și sarcinilor specifice din fișa sau carnetul postului; (2) respectarea programului orar al unității; (3) informarea de îndată a șefilor ierarhici despre orice modificare a stării de sănătate sau a capacității de muncă; (4) prezentarea legitimației de serviciu la intrarea și ieșirea din unitate; (5) supunerea la controlul alcoolemiei ori de câte ori se solicită; (6) supunerea la controlul antiterorist și de specialitate la accesul în unitate; (7) cunoașterea, păstrarea și folosirea corespunzătoare a armamentului și a mijloacelor tehnice din dotare; (8) manifestarea vigilenței față de acțiunile persoanelor private de libertate și comunicarea imediată către șefii ierarhici a oricărei tentative de sustragere de la regimul de executare; (9) participarea directă, prin mijloace legale, la procesul de recuperare socială a persoanelor private de libertate; (10) respingerea oricăror încercări de corupere venite din partea persoanelor private de libertate sau a altor persoane, cu informarea imediată a șefilor ierarhici.

   Sursă: art. 3 din OMJ nr. 1676/C/2010

7. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

   Precizați obligațiile personalului din posturile de pază de pe perimetrul locului de deținere, conform art. 63 din OMJ nr. 1676/C/2010.

   Arată baremul oficial

   Personalul din posturile de pază de pe perimetru este obligat, printre altele: să ia în primire toate mijloacele și materialele din dotarea postului și să le folosească potrivit regulilor de exploatare; să păzească și să apere cu fermitate postul încredințat; să nu părăsească postul până nu este schimbat de șeful de schimb; să nu permită apropierea vreunei persoane de post la o distanță mai mică decât cea prevăzută în îndatoririle specifice; să cheme șeful de schimb ori de câte ori constată o neregulă sau o încălcare a ordinii lângă post; să anunțe periodic, prin mijloacele de legătură, situația de la post către dispeceratul locului de deținere; să cunoască și să respecte prevederile legale privind uzul de armă; să someze și să oprească persoanele neautorizate care intră sau ies din zona postului, recurgând, dacă e cazul, la uzul de armă; și să intensifice observarea către interiorul locului de deținere pe timpul apelului sau al altor activități desfășurate cu persoanele private de libertate în apropierea postului.

   Sursă: art. 63 din OMJ nr. 1676/C/2010

8. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

   Care sunt interdicțiile aplicabile personalului din posturile de pază de pe perimetrul locului de deținere, potrivit art. 64 din OMJ nr. 1676/C/2010?

   Arată baremul oficial

   Personalului din posturile de pază de perimetru îi este interzis: să întrerupă paza postului încredințat, să discute cu persoane neautorizate ori cu persoane private de libertate sau să primească/transmită obiecte; să încalce regulile privind portul și manipularea armamentului și muniției din serviciu; să încredințeze armamentul altor persoane ori să îl lase în alte locuri decât cele stabilite; să aibă preocupări care să îi distragă atenția de la executarea misiunii; să intre cu armamentul încărcat în încăperi, cu excepția situațiilor în care execută serviciul în interiorul clădirilor; și să părăsească postul până nu este schimbat de șeful de schimb.

   Sursă: art. 64 din OMJ nr. 1676/C/2010

9. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

   Enumerați cel puțin 6 obligații ale personalului care își desfășoară activitatea la postul de control de la intrarea în locul de deținere.

   Arată baremul oficial

   Personalul de la postul de control este obligat, între altele: să execute paza și apărarea locului de deținere în postul încredințat; să țină închisă poarta de intrare și să o deschidă doar după identificarea persoanei sau a mijlocului de transport; să verifice documentele de legitimare ale personalului la intrarea și ieșirea din unitate; să verifice actele de identitate ale persoanelor din afara unității cărora li s-a permis accesul; să informeze persoanele competente despre solicitările celor sosiți la postul de control și să le permită accesul doar după încuviințare și înregistrare; să oprească la postul de control persoanele la care constată nereguli în actele de identitate și să înștiințeze șeful de tură; să efectueze controlul specific tuturor persoanelor care intră în unitate, inclusiv al bagajelor acestora; și să permită ieșirea personalului din unitate, în timpul programului, doar pe baza documentelor legal întocmite (bilet de voie, delegație etc.).

   Sursă: OMJ nr. 1676/C/2010 — obligațiile personalului de la postul de control de la intrarea în locul de deținere

10. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Enumerați 5 atribuții generale ale supraveghetorului, potrivit art. 113 din OMJ nr. 1676/C/2010.

    Arată baremul oficial

    Supraveghetorul are, între altele, următoarele atribuții generale: să se prezinte la unitate la ora stabilită, cu ținuta regulamentară, apt pentru executarea serviciului; să cunoască temeinic atribuțiile specifice postului de supraveghere pe care îl preia; să cunoască configurația postului, numărul și categoria persoanelor private de libertate pe care le supraveghează, precum și, nominal, pe cele care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului; să verifice, la preluarea serviciului, mijloacele de legătură, imobilizare și alarmare din dotarea postului; și să supravegheze permanent persoanele private de libertate aflate în primire, împiedicând stabilirea de legături nepermise cu alte persoane private de libertate și prevenind eventualele abateri.

    Sursă: art. 113 din OMJ nr. 1676/C/2010

11. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Precizați interdicțiile aplicabile supraveghetorului, potrivit art. 114 din OMJ nr. 1676/C/2010.

    Arată baremul oficial

    Supraveghetorului îi este interzis, printre altele: să părăsească fără aprobare postul încredințat; să permită persoanelor private de libertate să circule fără aprobare sau neînsoțite, în afara cazurilor permise de regimul de executare; să folosească persoanele private de libertate pentru îndeplinirea unor sarcini, altele decât cele stabilite; să intermedieze legături între persoanele private de libertate sau între acestea și alte persoane, în afara cadrului legal; să scoată sau să introducă persoane private de libertate din/în camere fără aprobare, sau să le repartizeze în alte camere decât cele stabilite; să permită accesul persoanelor neautorizate în sectorul său de responsabilitate; și să înmâneze altor persoane mijloacele tehnice sau dispozitivele de închidere/deschidere a ușilor din sectorul propriu ori din alte sectoare la care are acces.

    Sursă: art. 114 din OMJ nr. 1676/C/2010

12. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Enumerați 10 atribuții specifice ale supraveghetorului la camerele de cazare, conform art. 123 din OMJ nr. 1676/C/2010.

    Arată baremul oficial

    Printre atribuțiile supraveghetorului la camerele de cazare se numără: verificarea, după luarea în primire a persoanelor private de libertate și controlul camerelor, a stării de funcționare a mijloacelor de alarmare, legătură, iluminare și imobilizare din secție; menținerea camerelor încuiate potrivit regimului și programului stabilit, cu deschiderea lor doar pentru activitățile programate; înscrierea în registrul special a persoanelor din regimul închis și de maximă siguranță care intră sau ies din secție; înscrierea similară pentru persoanele din regimul semideschis și deschis care au acces direct la anumite spații; consemnarea în procesul-verbal de predare-primire a intervențiilor la instalațiile din camere; scoaterea din cameră, pe timp de noapte, doar în situații excepționale (urgențe medicale, incendii) și cu aprobarea șefului de tură; asistarea la distribuirea hranei, urmărind respectarea normelor alocate; asigurarea distribuirii și retragerii, pe bază de registru, a obiectelor tăioase folosite la porționarea hranei; informarea șefului secției despre orice schimbare vizibilă a fizionomiei unei persoane private de libertate; și verificarea, înainte de stingere, că toate ușile și grilajele camerelor sunt încuiate și asigurate, cu predarea cheilor șefului de tură.

    Sursă: art. 123 din OMJ nr. 1676/C/2010

13. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Ce îi este interzis șefului de escortă pe timpul executării misiunilor, potrivit art. 161 din OMJ nr. 1676/C/2010?

    Arată baremul oficial

    Șefului de escortă îi este interzis: să părăsească itinerarul de deplasare stabilit fără a anunța conducerea locului de deținere; să intre cu armamentul din dotare printre persoanele private de libertate sau să îl lase în locuri nepermise; să aibă asupra sa telefon mobil personal sau alte mijloace de comunicare, în afara celor din dotarea oficială; să aibă preocupări care să îi distragă atenția de la executarea misiunii; să permită scoaterea persoanelor private de libertate din dispozitivul de pază și escortare fără delegația/dovada de predare-primire aferentă; și să folosească în scopuri personale subordonații sau persoanele private de libertate aflate în escortă.

    Sursă: art. 161 din OMJ nr. 1676/C/2010

14. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Precizați cel puțin 3 obligații ale personalului din compunerea escortelor pe timpul executării misiunilor de escortare a persoanelor private de libertate.

    Arată baremul oficial

    Personalul din compunerea escortei răspunde de paza persoanelor private de libertate pe timpul deplasării și la destinație; trebuie să își însușească dispoziția de executare a misiunii și să o îndeplinească întocmai; trebuie să cunoască numărul, categoria și gradul de risc pe care îl prezintă persoanele din formația pe care o escortează; ocupă locul stabilit de șeful escortei în dispozitivul de escortare; menține permanent legătura de vedere (și, după caz, de foc) cu ceilalți membri ai dispozitivului, observând itinerarul și terenul înconjurător; și supraveghează atent ca, pe durata deplasării, persoanele escortate să nu comunice cu alte persoane și să nu transmită sau primească bani, țigări ori alte obiecte.

    Sursă: OMJ nr. 1676/C/2010 — obligațiile personalului din compunerea escortelor pe timpul misiunilor

15. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Prezentați, în ordinea corectă, succesiunea în care se execută percheziția corporală amănunțită, potrivit art. 262 din OMJ nr. 1676/C/2010.

    Arată baremul oficial

    Percheziția corporală amănunțită se desfășoară în următoarea ordine: (1) controlul corporal; (2) controlul lenjeriei; (3) controlul îmbrăcămintei; (4) controlul încălțămintei; (5) controlul coafurii (părului); (6) controlul bagajelor, alimentelor și al celorlalte obiecte aflate asupra persoanei private de libertate.

    Sursă: art. 262 din OMJ nr. 1676/C/2010

16. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Ce activități desfășoară persoana care efectuează percheziția corporală amănunțită, conform art. 264 alin. (1) din OMJ nr. 1676/C/2010?

    Arată baremul oficial

    Persoana care efectuează percheziția amănunțită: supraveghează permanent persoana percheziționată; o întreabă dacă deține bunuri, obiecte sau substanțe interzise și îi cere să prezinte obiectele personale; se poziționează la o distanță suficientă pentru a putea contracara o eventuală acțiune de vătămare din partea celui percheziționat; dispune persoanei să se dezechipeze, să se întoarcă cu spatele, să depărteze picioarele și să ridice mâinile paralel cu solul; efectuează controlul prin observare, succesiv, începând cu părul, urechile, zona de sub brațe, spațiile dintre degetele mâinii, unghiile, eventualele cute ale pielii și spațiile dintre degetele picioarelor și sub tălpi; solicită persoanei să se întoarcă cu fața și continuă controlul cavității bucale, al nărilor, al buricului și al eventualelor cute ale pielii; și, la final, dispune persoanei să revină în poziția inițială.

    Sursă: art. 264 alin. (1) din OMJ nr. 1676/C/2010

17. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Care sunt activitățile desfășurate cu ocazia efectuării percheziției corporale sumare, potrivit art. 267 din OMJ nr. 1676/C/2010?

    Arată baremul oficial

    La percheziția corporală sumară, personalul: supraveghează permanent persoana în cauză; o întreabă dacă deține bunuri, obiecte sau substanțe interzise și îi solicită prezentarea obiectelor personale; îi solicită să ridice brațele la nivelul umerilor, în plan orizontal, paralel cu solul, și să țină picioarele cât mai depărtate; efectuează controlul corporal prin palpare și observare, în ordine, de la cap și gât (cu îndepărtarea căciulii/șepcii etc.), spre brațe — de la umăr la încheieturile mâinilor —, apoi zona trunchiului și a bazinului (față și spate) și, în final, membrele inferioare; iar la controlul părții inferioare a corpului se poziționează astfel încât să nu poată fi lovit de persoana controlată.

    Sursă: art. 267 din OMJ nr. 1676/C/2010

18. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Ce este "carnetul postului" și în ce situații se întocmește, potrivit OMJ nr. 1676/C/2010?

    Arată baremul oficial

    Carnetul postului este documentul care conține atribuțiile, obligațiile, sarcinile specifice, precum și anumite interdicții ale personalului aferent unui post. Se întocmește pentru: punctele de lucru; posturile de supraveghere din secțiile de deținere; blocul alimentar, popotă, spălătorie și ateliere; curțile de plimbare; instanțele de judecată și organele de urmărire penală; spitalele și policlinicile din rețeaua Ministerului Sănătății; transferarea persoanelor private de libertate între locurile de deținere; și orice alte locuri unde se desfășoară activități cu persoane private de libertate, în afara secțiilor de deținere.

    Sursă: OMJ nr. 1676/C/2010 — carnetul postului

19. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    În ce constă controlul integrității camerei de deținere, efectuat cu ocazia apelului, potrivit OMJ nr. 1676/C/2010?

    Arată baremul oficial

    Cu ocazia apelului se verifică amănunțit: pereții; tavanul; pardoseala; gratiile și ferestrele; ușa; grilajul; saltelele; paturile; grupurile sanitare; corpurile de iluminat; instalațiile din cameră; și toate celelalte obiecte de inventar aflate în dotarea camerei.

    Sursă: OMJ nr. 1676/C/2010 — controlul integrității camerei de deținere la apel

20. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Enumerați cel puțin 5 criterii avute în vedere la stabilirea riscului pe care îl prezintă un deținut pentru siguranța penitenciarului, potrivit art. 27 din HG nr. 157/2016.

    Arată baremul oficial

    Legea prevede 9 criterii pentru evaluarea riscului: (1) săvârșirea infracțiunii prin folosirea armelor de foc sau prin cruzime; (2) evadarea ori părăsirea locului de muncă în pedeapsa actuală sau în pedepse anterioare; (3) tentativa de evadare, forțarea dispozitivelor de siguranță sau distrugerea sistemelor de siguranță; (4) neprezentarea nejustificată la data și ora stabilite dintr-o permisiune de ieșire; (5) introducerea, deținerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanțe toxice sau alte obiecte care pun în pericol siguranța penitenciarului, a misiunilor ori a persoanelor; (6) instigarea, influențarea sau participarea la producerea de revolte ori luări de ostatici; (7) apartenența la grupări de crimă organizată sau coordonarea unor activități infracționale ori de tip terorist; (8) acte de violență soldate cu vătămări corporale sau deces asupra personalului ori altor persoane; (9) informațiile privind profilul psihosocial rezultate din evaluările prevăzute de reglementările în vigoare.

    Sursă: art. 27 din HG nr. 157/2016

21. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Care sunt criteriile privind vulnerabilitatea deținuților, potrivit art. 34 din HG nr. 157/2016?

    Arată baremul oficial

    Se au în vedere: orientarea sexuală; dizabilitățile; tulburările psihice; etnia; infectarea cu HIV/SIDA; săvârșirea de infracțiuni asupra minorilor sau asupra integrității și libertății sexuale; situația sociofamilială deosebită, lipsa sprijinului din partea mediului de suport ori statutul socioeconomic mult sub sau mult peste medie; profesia sau funcția deținută anterior arestării; oferirea de informații instituțiilor cu atribuții de ordine publică și siguranță națională privind săvârșirea unei infracțiuni sau abateri disciplinare; și orice alte situații, stări sau împrejurări de natură să vulnerabilizeze deținutul.

    Sursă: art. 34 din HG nr. 157/2016

22. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Descrieți modul în care se efectuează apelul deținuților, conform art. 42 din HG nr. 157/2016.

    Arată baremul oficial

    Apelul deținuților se efectuează în trei situații: la predarea-primirea serviciului de către personalul de supraveghere de pe secțiile de deținere, activitate consemnată în documentele specifice; la începerea și la terminarea activităților desfășurate în afara camerelor de deținere, sau ori de câte ori este necesar; și, anual, sub forma unui apel general, organizat pentru confruntarea documentelor privind situația individuală a deținuților cu datele declarate de aceștia.

    Sursă: art. 42 din HG nr. 157/2016

23. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    În ce cazuri poate directorul penitenciarului refuza, prin decizie motivată, efectuarea vizitei solicitate, potrivit art. 141 alin. (1) din HG nr. 157/2016?

    Arată baremul oficial

    Directorul poate refuza motivat vizita atunci când: la vizitatori au fost descoperite armament, muniție, substanțe halucinogene, droguri, medicamente sau alte obiecte interzise pe care aceștia nu le-au declarat înainte de control; vizitatorii pot avea o influență negativă asupra comportamentului deținuților; vizitatorii se află în stare de ebrietate; există date sau informații potrivit cărora vizitatorii ar putea periclita siguranța, ordinea sau disciplina din locul de deținere; sau vizitatorii refuză să se supună controlului de specialitate.

    Sursă: art. 141 alin. (1) din HG nr. 157/2016

24. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Câte vizite pe lună au dreptul să primească deținuții cărora li se aplică regimul închis și, respectiv, deținuții cărora li se aplică regimul deschis, potrivit art. 142 alin. (1) din HG nr. 157/2016?

    Arată baremul oficial

    Deținuții cărora li se aplică regimul închis beneficiază lunar de 5 vizite, iar deținuții cărora li se aplică regimul deschis beneficiază lunar de 6 vizite.

    Sursă: art. 142 alin. (1) din HG nr. 157/2016

25. Legea nr. 254/2013 — executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

    Care sunt tipurile de penitenciare aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor?

    Arată baremul oficial

    Administrația Națională a Penitenciarelor are în subordine patru tipuri de unități: penitenciare (propriu-zise); penitenciare pentru tineri; penitenciare pentru femei; și penitenciare-spital.

    Sursă: Organizarea sistemului penitenciar — tipurile de unități din subordinea ANP