Pragul fix: ce arată un deceniu de rezultate la examenul de primire în profesia de avocat

Pragul fix: ce arată un deceniu de rezultate la examenul de primire în profesia de avocat

Majoritatea concursurilor publice din România se mișcă în funcție de buget: câte posturi aprobă un ordonator de credite, câte locuri scoate o instituție la concurs într-un an de austeritate. Examenul de primire în profesia de avocat, organizat de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) sub autoritatea Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), funcționează după o logică diferită — nu e o competiție pentru un număr fix de posturi, ci un prag absolut de cunoștințe: minimum 70 de puncte din 100, cu cel puțin 5 puncte la fiecare dintre cele cinci discipline testate. Nu există o listă de "locuri disponibile" care să se micșoreze sau să crească de la o sesiune la alta. Și totuși, an de an, rezultatul e remarcabil de constant: aproximativ trei din patru candidați rămân în afara profesiei.

Un prag care nu s-a mișcat în zece ani

Datele publicate de UNBR/INPPA după fiecare sesiune, compilate sesiune cu sesiune, arată o promovabilitate care oscilează, cu două excepții notabile, într-un interval îngust. În septembrie 2025, 469 de candidați din 2.098 au fost declarați admiși pentru titlul de avocat stagiar — o rată de 22,4% — practic identică cu sesiunea din primăvara aceluiași an, potrivit UNBR, citat de Clujust.ro (noiembrie 2025). Cu un an înainte, în aprilie 2024, rata fusese 26,83%, iar în cele patru sesiuni anterioare — septembrie 2023, aprilie 2023, septembrie 2022 și aprilie 2022 — promovabilitatea a variat între 23,60% și 30,61%, potrivit datelor citate de avocatul Andrei Săvescu, președintele Societății de Științe Juridice, într-un interviu pentru Ziare.com (mai 2024).

Seria se întinde mai departe în timp. O compilație a rezultatelor oficiale publicate de UNBR, realizată de avocatul Cristian Gîndac și acoperind sesiunile 2016-2021, arată aceeași bandă: 17,86% în 2016 (611 din 3.421 candidați), 16,95% în 2017 (524 din 3.092), 21,70% în 2018 (627 din 2.889), 18,21% în septembrie 2021 (374 din 2.054). Există și două abateri clare de la tipar, ambele explicabile: în 2020, în plină pandemie, promovabilitatea s-a prăbușit la 6,22% (143 din 2.300 de candidați) — minimul întregului deceniu; iar în august 2019, un format neobișnuit de grilă (fiecare întrebare cu o singură variantă corectă, în loc de una sau două) a împins rata la 51,96%, un rezultat pe care autorul îl descrie drept "o surpriză fără precedent" care a schimbat ulterior standardele de dificultate ale testelor. În afara acestor doi ani-anomalie, promovabilitatea nu a ieșit niciodată din intervalul 17-31%, timp de aproape un deceniu — deci aproximativ unul din patru sau cinci candidați trece, indiferent de context economic, de guvern sau de câți se prezintă în sala de examen.

De ce numărul de candidați nu schimbă regula jocului

Această stabilitate are sens doar dacă înțelegi mecanismul: pentru că examenul nu alocă un număr fix de "locuri", presiunea din spate — câți candidează — nu împinge automat rata în jos, așa cum s-ar întâmpla la un concurs cu posturi limitate. Ceea ce se schimbă de la un an la altul e mai degrabă volumul absolut al candidaților care se prezintă, nu regula după care sunt evaluați. Iar acest volum e, la rândul lui, alimentat de un front de admitere universitar tot mai aglomerat: la Facultatea de Drept a Universității din București, admiterea din 2024 a atras 1.636 de candidați pentru 600 de locuri — cea mai mare cerere din ultimii 22 de ani, potrivit datelor citate de platforma de pregătire Ingenio și publicate de Juridice.ro (septembrie 2024). Aceeași sursă estimează volumul anual al candidaților la examenul de barou la 2.000-2.500 de persoane — cifră confirmată de ordinul de mărime al sesiunilor individuale de mai sus (2.098-3.421 candidați per sesiune).

Ceea ce s-a schimbat vizibil, potrivit aceleiași surse, e cererea pentru pregătire suplimentară: numărul candidaților înscriși la cursuri private de pregătire pentru barou "a crescut de 3 ori în ultimul an", iar peste 1.000 de absolvenți de Drept participă anual la astfel de cursuri. Ingenio susține, pe baza datelor proprii, că în timp ce rata istorică de promovare la nivel național e de aproximativ 3 din 10, în rândul cursanților ei rata urcă la "peste 7 din 10" — o cifră care vine de la un furnizor de cursuri, nu dintr-un audit independent, și trebuie tratată ca atare. Dar chiar și fără a lua de bune procentele exacte ale unui singur furnizor, direcția e susținută de un alt indiciu din aceeași sursă: aproximativ 30% dintre cursanți sunt absolvenți din promoții anterioare (25-45 de ani), iar circa 10% ajung la curs după ce au picat examenul de 2-3 ori — adică există un bazin real de candidați recurenți, care revin la fiecare sesiune până trec pragul. Coroborat cu rata de promovare stabilă de zece ani, tabloul e coerent: examenul nu selectează un procent fix dintr-un grup fix de candidați o singură dată, ci filtrează repetat același bazin, sesiune după sesiune, până la epuizare sau succes.

Ce înseamnă concret pentru pregătirea de examen

Diferența față de un concurs public cu buget și schemă de personal e esențială pentru cum te pregătești. La un concurs de funcționar public sau de agent, numărul de posturi scoase la concurs într-un an de austeritate îți poate schimba șansele obiective, indiferent cât de bine te pregătești — mai puține posturi înseamnă o competiție mai dură pentru toți candidații deopotrivă. La examenul de primire în avocatură, acel factor practic nu există: nu concurezi cu ceilalți candidați pentru un loc limitat, concurezi cu un barem fix — 70 de puncte totale, minimum 5 la fiecare din cele cinci materii (Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal, Drept procesual penal, Organizarea și exercitarea profesiei de avocat). Punctajul tău nu depinde de câți alți candidați sunt mai buni sau mai slabi decât tine în acea sală.

Asta transformă pregătirea din variabilă secundară în variabilă unică. Datele de zece ani arată o rată de reușită stabil scăzută nu pentru că profesia limitează artificial accesul, ci pentru că bariera de cunoștințe cerută — grile pe cinci materii, cu prag minim pe fiecare, nu doar pe total — e greu de atins fără o pregătire sistematică, nu doar o repetare superficială a materiei de facultate. Bazinul de candidați recurenți (3 din 10 cursanți din statisticile Ingenio au mai picat examenul înainte) confirmă exact acest lucru: mulți dintre cei care nu trec din prima nu pică pentru că "nu erau făcuți pentru avocatură", ci pentru că se prezintă fără o pregătire targetată pe formatul exact de grilă și pe pragurile pe materie ale examenului. Pentru cineva care se pregătește acum pentru o sesiune viitoare, concluzia practică e directă: singura variabilă pe care o controlezi complet e cât de bine acoperi cele cinci discipline la pragul minim cerut pe fiecare — nu câți candidează alături de tine, nu câte "locuri" există anul acesta, pentru că, spre deosebire de restul concursurilor publice, aici nu există așa ceva.


Surse

Primește PDF-ul gratuit pe email

Introdu adresa ta de email și îți trimitem imediat linkul de descărcare a PDF-ului gratuit pentru «Avocat». Verifică-ți apoi inbox-ul.

Prin abonare accepți politica de confidențialitate. Îți vom trimite noutăți despre concurs; te poți dezabona oricând.