Instituția care nu se oprește din recrutat: ce arată cifrele MAI despre deficitul din Poliția Română

La 1 ianuarie 2026, Legea nr. 141/2025 a blocat, ca regulă generală, ocuparea prin concurs a oricărui post vacant din sistemul public românesc. Spitale, primării, agenții — pentru marea majoritate a instituțiilor, anul 2026 a însemnat pur și simplu absența oricărei recrutări. Poliția Română a fost, în schimb, una dintre puținele excepții: în paralel cu înghețarea generală, IGPR a continuat să scoată posturi la concurs, iar în iunie 2026 peste o mie de agenți proaspăt formați au fost repartizați în unități din toată țara. Nu e o favoare politică întâmplătoare. E consecința unui deficit pe care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) îl recunoaște oficial, an de an, fără să reușească să-l reducă.

Un deficit care nu scade de șase ani

Poliția Română intra în 2020 cu un deficit de personal estimat la aproximativ 15%, potrivit unei relatări Mediafax din acea perioadă. Trei ani mai târziu, la finalul lui 2023, situația nu s-a ameliorat: potrivit unui comunicat oficial al Guvernului din 28 februarie 2024, la sfârșitul lui 2023 MAI avea 36.392 de posturi vacante (22,21% din schemă), dintre care 13.403 numai în Poliția Română (20,27%). Guvernul a aprobat atunci deblocarea a 5.538 de posturi prin memorandum — 5.200 de posturi de execuție și 338 în structurile medicale — tocmai pentru că deficitul depășise pragul la care instituția mai putea funcționa cu personalul existent.

Doi ani mai târziu, cifra nu doar că nu a scăzut, ci a crescut. La 21 noiembrie 2025, Newsweek România relata, pe baza datelor MAI, un deficit de 22% la nivelul întregului minister (aproximativ 129.000 de angajați efectivi, din schema totală de peste 160.000 de posturi), cu Poliția Română la circa 19%, Poliția de Frontieră la 22%, Jandarmeria la 20% și, cel mai grav, Inspectoratul pentru Situații de Urgență la 28%. În aceeași perioadă, alte relatări care citează aceleași statistici MAI din 20 noiembrie 2025 vorbesc despre 15.403 posturi neocupate în Poliția Română, adică 23% din total. Cifrele exacte diferă ușor între surse — în funcție de perimetrul măsurat (doar Poliția Română sau tot MAI) și de data exactă a instantaneului — dar toate converg spre aceeași concluzie: aproape un post din cinci este gol, iar linia de trend, din 2020 până azi, nu a coborât sub acest nivel niciodată.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat public, în aceeași perioadă, că soluția pentru MAI nu poate fi doar administrativă: "poți să angajezi, [ceea ce înseamnă] cheltuieli noi, sau poți să redistribui oameni", declarație citată de Newsweek — recunoaștere directă că simpla reorganizare internă nu mai acoperă golul.

Legea care a înghețat tot, mai puțin Poliția

Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare suspendă, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare. Textul consolidat, disponibil pe Portalul legislativ, prevede însă o supapă: prin memorandum aprobat în ședință de Guvern, se pot organiza totuși concursuri "în cazuri temeinic justificate" pentru personalul al cărui statut este stabilit prin legi speciale — categorie în care intră explicit polițiștii, funcționari publici cu statut special conform Legii nr. 360/2002.

Nu e prima dată când acest mecanism de excepție e folosit special pentru MAI. Un comunicat de presă al Guvernului din 5 octombrie 2017 arată că exact aceeași supapă a fost invocată atunci pentru a debloca 616 posturi de conducere din MAI, în plină suspendare generală impusă de OUG nr. 3/2017 — motivul invocat explicit fiind "deficitul major de personal" cauzat de pensionări și demisii. Același tipar s-a repetat în 2024 (cele 5.538 de posturi menționate mai sus) și, după toate semnele disponibile, în 2026: pe site-ul Poliției Române, anunțuri de concurs cu termene de înscriere și probe scrise programate în iunie, iulie și august 2026 arată că recrutarea a continuat inclusiv sub regimul general de înghețare. Cea mai vizibilă dovadă a fost repartiția din iunie 2026: 1.368 de absolvenți ai școlilor de agenți "Vasile Lascăr" (Câmpina) și "Septimiu Mureșan" (Cluj-Napoca) — admiși cu un an înainte, când MAI scosese 2.880 de locuri la învățământul postliceal pentru anul școlar 2025-2026 — au fost repartizați direct pe posturile cele mai deficitare, potrivit datelor publicate de Sindicatul Europol. Pentru celelalte instituții publice, 2026 a însemnat pauză. Pentru Poliție, a însemnat aceeași rutină de dinaintea legii — pentru că deficitul, nu voința politică, a fost cel care a decis.

(Legat de acest subiect, am scris separat despre ce concursuri publice se mai țin în 2026, în ciuda înghețării — Poliția nu e singura excepție, dar e printre cele mai mari ca volum de posturi.)

Unde e criza mai acută: disparitățile pe județe

Deficitul nu e distribuit uniform. Un răspuns oficial al IGPR, al DGPMB, al inspectoratelor județene și al Poliției de Frontieră la solicitări ale Sindicatului Polițiștilor din România "Diamantul", publicat în februarie 2025, arată variații mari de la un județ la altul: Teleorman — 28,93% posturi neocupate, Poliția de Frontieră (la nivel de inspectorat general) — 25%, Constanța — 25,99%, Sălaj — 25,21%, Satu Mare — 24,76%, București (DGPMB) — 22%, Ialomița — 21,56%, Mehedinți — 21,09%, Brăila — 20,45%, față de doar 13,28% în Olt sau 15,3% în Ilfov (sursă: SPRD "Diamantul").

Repartiția din iunie 2026 confirmă același model: cele mai mari alocări de agenți proaspăt formați au mers spre București (130 de posturi), Prahova (82), Ilfov (56), Mureș (60), Timiș (51) și Ialomița (47) — exact zonele cu deficit cronic ridicat sau cu trafic intens pe autostrăzi (A0, A3, A7). Pentru cineva care se pregătește pentru concursul de agent de poliție, disparitatea regională contează practic: nevoia de personal nu e uniformă, iar unele județe rămân, an de an, la coada listei de completare — ceea ce înseamnă recrutări repetate și un ritm de organizare a concursurilor mai constant decât în zonele deja aproape de schema completă.

De ce pleacă mai mulți decât intră

Partea cea mai greu de rezolvat administrativ nu e lipsa de posturi bugetate, ci ritmul plecărilor. Potrivit unui comunicat IGPR din 14 aprilie 2026, citat de Adevărul, între 1 ianuarie 2023 și 1 ianuarie 2026 peste 1.500 de polițiști cu funcții de conducere au părăsit sistemul — aproape 900 de ofițeri și peste 600 de agenți. IGPR a organizat, în aceeași perioadă, peste 3.500 de concursuri pentru funcții de conducere, dar aproximativ o treime din posturile scoase la concurs au rămas neocupate — nu doar din lipsă de candidați, ci, spune explicit comunicatul, și din cauza rezultatelor insuficiente la probele de concurs.

Acest din urmă detaliu contează pentru oricine se pregătește serios: instituția a documentat, oficial, că preferă să lase un post gol decât să-l ocupe cu un candidat sub barem. Nu e un sistem care angajează pe oricine se prezintă — chiar și într-un deficit de o treime din conducere și aproape un sfert din agenții operativi, pregătirea temeinică pentru probele scrise și fizice rămâne factorul care separă admiterea de respingere.

Ce înseamnă concret pentru pregătirea de concurs

Trei lucruri rezultă limpede din cifrele de mai sus. Primul: cererea de agenți de poliție e structurală, nu conjuncturală — deficitul s-a menținut între 15% și 23% timp de șase ani, indiferent de câte promoții de agenți au fost repartizate în teren între timp, pentru că plecările (pensionări, demisii, transferuri) egalează sau depășesc constant intrările. Al doilea: spre deosebire de aproape orice altă instituție publică, concursul de agent de poliție nu s-a oprit în 2026 — legea înghețării a lăsat explicit o portiță pentru personalul cu statut special, iar Poliția a folosit-o, ca și în 2017 și 2024. Al treilea, și cel mai relevant pentru pregătire: chiar și cu un post din patru sau cinci gol, instituția a arătat, cu date oficiale, că nu coboară pragul de admitere doar ca să completeze schema — o treime din concursurile de conducere rămân neocupate din cauza rezultatelor slabe ale candidaților. Cererea structurală creează oportunitatea; nivelul de pregătire decide cine o prinde.

Surse

• Guvernul României — Comunicat de presă, ședință de guvern, 28 februarie 2024 — deficit MAI la finalul 2023: 36.392 posturi (22,21%), din care Poliția Română 13.403 (20,27%); deblocare 5.538 posturi prin memorandum.
• Guvernul României — Comunicat de presă, ședință de guvern, 5 octombrie 2017 — precedent al mecanismului de excepție pentru MAI sub OUG nr. 3/2017.
• Newsweek România (21 noiembrie 2025) — "Cum vrea Bolojan să facă reformă la MAI: acolo unde e deficit vor fi angajări" — deficit MAI 22%, Poliția Română ~19%, declarație premier Ilie Bolojan.
• Mediafax — "Poliția Română intră în 2020 cu un deficit de personal de aproximativ 15%" — context istoric al deficitului.
• Jurnalul.ro (26 august 2024) — "Deficit de personal în Poliția Română. 13.000 de posturi scoase la concurs" — deficit >13.000 posturi (20%), 1.200 posturi din sursă externă.
• Adevărul (14 aprilie 2026) — "Cum sunt numiți șefii din Poliția Română. O treime din posturi au rămas neocupate" — comunicat IGPR: 3.500 de concursuri de conducere în 3 ani, o treime neocupate, 1.500+ plecări din conducere 2023-2026.
• Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul" (SPRD) — Deficitul de personal în Poliția Română și Poliția de Frontieră: o criză ignorată (date colectate prin solicitări oficiale, publicat februarie 2025) — deficit pe județe.
• EUROPOL — Sindicatul Polițiștilor Europeni, citat de Incisiv de Prahova (25 iunie 2026) — repartiția a 1.368 de noi agenți pe județe, iunie 2026.
• Ministerul Afacerilor Interne — 2.880 de locuri scoase la concurs în anul școlar 2025-2026 la instituțiile de învățământ postliceal ale MAI (24 februarie 2025) — locuri la școlile de agenți "Vasile Lascăr" și "Septimiu Mureșan".
• Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, text consolidat — Portalul legislativ — suspendarea ocupării posturilor vacante în 2026 și excepția pentru personalul cu statut special.